Articol de Justin Gafiuc - Publicat vineri, 26 iunie 2020 11:26 / Actualizat vineri, 26 iunie 2020 20:12
Dumitru Stângaciu (55 de ani) rememorează episoade amuzante sau inedite din carieră: de la aventura rutieră cu șoferul fără carnet Bumbescu până la lacrimile de după eliminarea cu Anderlecht în sezonul ulterior cuceririi CCE.
Stângaciu e un izvor nesecat de povești și amintiri. Îți lasă senzația că din tolba memoriei poate rostogoli episoade speciale la nesfârșit, adunate într-o carieră de jucător și antrenor derulată la puls 200.
„Îmi tremurau picioarele pe «Bernabeu»"
Episod petrecut pe „Santiago Bernabeu", la un amical jucat de Steaua cu Real Madrid înainte de Revoluție: „Veniseră zeci de mii de oameni în tribune, iar când am ieșit să vedem terenul au început să-mi tremure picioarele de emoție. Majearu se uită la mine și zice: «Ce-ai de-ți fâlfâie pantalonii, că nu bate vântul?!». Era tracul dinaintea jocului, dar când începea partida nu mai aveam nicio problemă".
VIDEO „Bumbescu n-a oprit și ne-au tras cu gloanțe în cauciucuri"
Stângaciu își amintește un moment inedit trăit alături de Bumbescu: „Prin ‘92, am fost cu Iovan la o petrecere prin Buftea, iar la întoarcere am venit cu mașina cu Bumbi, numai că el n-avea carnet de conducere. Pe traseu a apărut un echipaj de Poliție, a făcut semn să tragem pe dreapta, dar Bumbescu a tăiat-o mai departe. Au venit după noi și ne-am oprit doar după ce polițiștii au tras cu gloanțe în cauciucuri. Nu știau cine e în mașină. Până la urmă, au rezolvat-o amiabil când l-au recunoscut pe Bumbescu".
„Bine că n-am intrat pe mâna lui Boloni, fotbalistul!"
Poveste cu Boloni stomatologul: „Am fost și eu, și nevasta să ne tratăm la el. Soției i-a pus o plombă chiar când era însărcinată. Există un episod simpatic petrecut în orașul lui de baștină, Tg. Mureș, unde și fratele lui era dentist.
S-a dus o doamnă și a dat peste Loți, pe care-l lăsase fratele să facă o lucrare. Iar la final zice: «Vai ce bine ați lucrat! Am avut noroc că n-am intrat pe mâna fratelui dumneavoastră, fotbalistul, că nu știu dacă se descurca». «Păi, eu sunt fotbalistul, doamnă!». «Serios, incredibil ce bine ați lucrat. Vă mulțumesc!»".
„Am plâns de ciudă după 0-3 cu Anderlecht"
În istoria Stelei nu există doar faimosul 3-0 cu Anderlecht de la București din semifinalele CCE 1986, ci și un 0-3 la Bruxelles în ediția imediat următoare a aceleiași competiții. Stângaciu a stat în poartă la înfrângerea din Belgia: „E singura dată când am plâns ca fotbalist. Fusese totul excelent până în minutul 75, apoi am încasat trei goluri în ultimul sfert de ceas. Un coșmar! Am ieșit prost pe centrare la 0-1, apoi a greșit Bumbescu și, în final, a scăpat un adversar singur cu mine. A fost o seară foarte dureroasă".
Povești cu mănușile familiei Lung
Stângaciu relatează două episoade cu familia Lung: „Lui Silviu junior i-am făcut cadou la un moment două perechi de mănuși când era pe la lotul U21. Mi-a făcut mereu plăcere să-i ajut pe cei tineri, fiindcă știu cum m-am chinuit eu la început, cu mănuși de sudor pe care erau cusuți bureți de la paletele de tenis de masă. Ca idee, când am fost coleg cu Silviu senior la Steaua, avea contract cu Reusch și i-au pus pe masă un teanc de mănuși. Una nu mi-a dat și mie!".
„Jambiere" desenate cu cremă neagră
Moment amuzant cu regretatul Didi Prodan, cu care Stângaciu a fost bun prieten: „Stăteam la un grătar și ne-a povestit o trăsnaie pățită la începuturile lui pe la Satu Mare. Magazionerul uitase jambierele, așa că jucătorii și-au dat cu cremă neagră pe tibie ca să nu se prindă arbitrul că n-au echipamentul complet. Numai că la un contact i s-a luat vopseaua de pe picior, l-a trimis «centralul» la margine să-și schimbe «jambierele» și a dat repede din nou cu cremă, pe blat".
Topul lui „Gonzo": Adamache, Rică Răducanu, Iordache
Fostul portar al Stelei alege un top-surpriză pentru cei mai buni trei portari români all-time, punându-l în frunte pe Adamache, urmat de Rică Răducanu și Iordache. Explică: „Nu vreau să jignesc pe nimeni cu acest clasament, dar la vremea respectivă Adamache apăra mai mult din talent, pentru că nu existau metodele de pregătire de azi care te ajută să progresezi, să te perfecționezi".
VIDEO Dumitru Stângaciu își prezintă vitrina cu trofee
Boloni folosea dreptul doar ca să se urce în tramvai. Când încerca să mai dea cu piciorul respectiv, ziceai că e un jucător de duzină. Râdeam de mă prăpădeam. Muncea însă foarte mult să se pună la punct și până la urmă și-a mai reglat situația
La Steaua am prins câteva sute de fotbaliști. Dacă nu erai bun, nu rezistai. La o echipă mare, grupul te dă imediat afară. Colegii te simt imediat, nu mai e nevoie să intervină antrenorul
La trei calități mă uit la un portar: minte, fizic și aptitudini. Și-mi place calitatea, nu cantitatea la antrenamente. Decât să-l pun pe un portar să facă 100 de plonjoane, din care 60 proaste, mai bine face cinci, dar patru să fie bune
Dumitru Stângaciu
Citește mai multe știri de actualitate:
Așa l-a impresionat pe Mirel Rădoi! Reușita lui Andrei Vlad din derby-ul cu Dinamo
Mihai Stoica, dezlănțuit: „Nimic despre Dinam0 București! Au fost 3, puteau fi 8”