Articol de Bogdan Fechită - Publicat sambata, 16 iulie 2016 15:32
Rădoi avea un temperament războinic atât pe teren, cât și în afara lui. Lansa frecvent atacuri la adresa marilor rivale, dar în același timp reușea să coordoneze jocul echipei sale. Așa se face că în ultimii ani la Steaua evoluase de pe poziția lui clasică de fundaș în cea de mijlocaș sau mijlocaș defensiv cu atribuții de coordonator. Devenise sufletul întregului sistem.
- Când Steaua l-a cedat în 2009 pe Mirel Rădoi la Al-Hilal nu a pierdut doar un jucător important, ci și liderul carismatic al echipei. Până atunci, indiferent de valoarea jucătorilor din lot, echipa s-a conturat în jurul lui Mirel;
- Chipciu a fost așteptat și el să umple acest gol, dar nu a reușit, în ciuda talentului și a importanței în joc;
Plecarea lui a lăsat un gol la Steaua care nu a mai putut fi umplut nici până azi. Pe atunci, echipele din capitală pierduseră doar două titluri, unul în fața CFR-ului, altul în fața Unirii Urziceni.
După despărțirea de Rădoi, a început și prăbușirea treptată a Stelei, care timp de câteva sezoane nu a mai reușit să țină ritmul cu echipe ca CFR Cluj, FC Vaslui sau Oțelul. Doar venirea lui Reghecampf a revitalizat puțin echipa, însă nu din teren, ci din afara lui.
Steaua celor 19 căpitani
În cei șapte ani trecuți de la plecarea lui Rădoi, Steaua a avut nu mai puțin de 19 căpitani. Într-un singur sezon s-a bazat pe doi oameni: în 2012/2013 banderola a fost purtată doar de Bourceanu și Prepeliță. De altfel, acesta a fost sezonul în care Steaua a reușit să recâștige titlul și unul din cele mai bune din istoria recentă.
În restul sezoanelor, echipa finanțată de Gigi Becali nu a reușit să își găsească un lider autentic și stabil: au fost campionate în care a avut și câte cinci căpitani.
Această lipsă de lider a afectat și jocul echipei. În ciuda faptului că avea printre cei mai buni jucători din Liga 1, Steaua a avut multe momente în care nu reușea să se adune, iar rezultatele ei erau inconstante.
Un rol decisiv
Căpitanul unei echipe nu este un jucător obișnuit, ci de cele mai multe ori este cel mai reprezentativ fotbalist al echipei.
Pe lângă sarcinile oficiale, cum ar fi tragerea la sorți pentru stabilirea terenului sau a ordinii de la loviturile de departajare, el are o serie de atribuții neoficiale: coordonează jocul echipei, e liantul între antrenor și coechipieri, dar și persoana care comunică cu arbitrul în privința fazelor controversate de joc.
- În ciuda evoluției fotbalului, importanța căpitanului a rămas aceeași, iar în unele momente e decisivă. Căpitanul trebuie să fie și un bun motivator pentru a putea să își impulsioneze rapid coechipierii în momentele în care jocul echipei nu merge.
Tot el pune presiune pe adversari și își apără coechiperii în fața oricui, chiar și a propiului antrenor. De asemenea, se bucură de atașamentul suporterilor și e susținut chiar și în momentele în care evoluțiile lui sunt modeste.
Mirel Rădoi avea toate aceste caracteristici, ceea ce l-a transformat într-un căpitan de bază al Stelei: banderola a fost pe brațul altui jucător doar când se accidenta sau lipsea de pe teren.
Mirajul Bourceanu
În următoarele sezoane după plecarea lui Rădoi, Steaua a oscilat în găsirea unui căpitan. În fiecare an, acest rol era împărțit de 3-4 jucători, banderola trecând de la unul la altul, în funcție și de capriciile antrenorilor sau chiar ale patronului (cazul Tănase).
Lipsa acestei stabilități a fost rezolvată parțial o dată cu venirea lui Reghecampf. La începutul primului său mandat, actualul antrenor a mizat pe un singur jucător ca lider al echipei, iar acesta a fost Bourceanu. În lipsa lui, banderola era preluată de Prepeliță.
Inițial, lucrurile păreau să funcționeze, noul căpitan al echipei fiind dedicat fotbalului și reușind să își apropie întreg lotul.
După un prim sezon reușit, situația s-a schimbat: Bourceanu s-a transferat la Trabzonspor, iar rolul de lider al echipei a rămas din nou descoperit. Reghe a început să improvizeze, însă nu s-a putut hotărî în privința unui singur jucător, așa că în acel sezon Steaua a avut nu mai puțin de cinci căpitani.
Chipciu și farmecul banderolei
Pe lângă numeroșii jucători nominalizați de Reghecampf, era și un fotbalist care aspira la acest rol. Acesta era Chipciu. Venise deja de doi ani la Steaua și în tot acest timp a încercat să se impună și să evolueze în ierarhia echipei.
Dacă până atunci, sarcina de căpitan îi era blocată de Bourceanu, iată că acum avea din nou posibilitatea să spere la acest rol.
A încercat să devină un căpitan complet și a fost cel mai aproape de a moșteni toate caracteristicile lui Rădoi. Și-a ascuțit discursul la adresa rivalilor și a atacat celelalte adversare ale Stelei cu orice ocazie.
Căpitan desconsiderat
În sezonul 2014/2015, în degringolada găsirii unui nou lider, banderola a ajuns și la Chipciu. În multe momente, jucătorul venit de la Brașov a părut a fi soluția cea mai potrivită pentru rolul de lider al echipei, însă ceva i-a lipsit.
Poate concurența din cadrul echipei pentru această sarcină, poate lipsa unei comunicări mai bune cu coechipierii sau poate faptul că nu a reușit să își apropie suporterii așa cum reușise Rădoi.
Chipciu era mereu contestat de microbiștii Stelei, chiar și în perioadele în care avea evoluții decente.
Acest lucru nu se întâmpla în cazul lui Rădoi, iar în cele din urmă i-a afectat rolul de căpitan, păstrând haosul în jurul acestui rol la Steaua: în ultimele două sezoane roș-albaștrii au avut câte 5 căpitani în fiecare an.
Chipciu pleacă la Anderlecht nu după un sezon reușit sau pe o ofertă de nerefuzat ci pentru că nu mai poate oferi nimic Stelei față de ce a dăruit până acum.
Clubul rămâne din nou cu golul lăsat de Rădoi, însă acum perspectivele sunt și mai sumbre: în cadrul echipei nu prea mai sunt jucători capabili să devină lideri pe termen lung.
Varela pleacă și el, Pintilii e o soluție pe termen scurt, Bourceanu e departe de forma lui de altădată, iar Stanciu e prea tănăr.
Căpitanii Stelei după plecarea lui Rădoi
08/09: Sorin Ghionea, Dorin Goian, Petre Marin
09/10: Dorin Goian, Sorin Ghionea, Petre Marin, Ovidiu Petre
10/11: Bănel Nicoliță, Cristi Tănase, Bogdan Stancu, Ciprian Tătărușanu
11/12: Ciprian Tătărușanu, Alexandru Bourceanu, Cristi Tănase
12/13: Alexandru Bourceanu, Andrei Prepeliță
13/14: Alexandru Bourceanu, Mihai Pintilii, Lucian Sânmârtean, Cristi Tănase, Paul Pârvulescu
14/15: Iasmin Latovlevici, Cristi Tănase, Andrei Prepeliță, Alexandru Chipciu, Fernando Varela
15/16: Fernando Varela, Alexandru Chipciu, Florin Niță, Valentin Cojocaru, Nicolae Stanciu