"CFR n-are nici o legătură cu echipa din 1907"

Ce legătură este între Goga, Blaga şi Universitatea Cluj? Numele autorului de pe copertă. Primul volum din Agora "U" l-a isprăvit în 1982, cînd era un autor interzis, fără drept de publicare. Cu un an înainte, publicase o carte despre măcelul de la Moisei, din 1944, comis de jandarmi maghiari.

"Mi s-a făcut un bine, m-am lecuit de idealurile mele comuniste. Lucram la monografia Goga, Moisei a fost printre altele. Am auzit că s-ar fi vîndut în jur de 250.000 de cărţi despre Moisei în cîteva săptămîni". Fostul "copil de război" nu mai avea drept de semnătură, realiza clandestin reportaje pentru postul regional de radio. Atunci a scris primul volum din Agora "U", anul trecut l-a terminat pe al doilea. "U" are privilegiul să-i fie mărturisită povestea de un istoric veritabil.

- Nu vă tachinau colegii că vă aplecaţi asupra sportului?

- Nu, am făcut şi eu sport. Am jucat volei, fotbal, am fost campion la tenis de masă. Am jucat apoi rugby. Toate făcute la nivelul de a cunoaşte aceste activităţi sportive, iar documentarea o făceam ca şi cu multe alte lucruri. Cînd, ca student, îmi petreceam multe ore la Arhivele Statului, în compania academicianului David Prodan, dînsul m-a învăţat un lucru care m-a marcat toată viaţa. Spunea aşa: "Niciodată să nu priveşti fenomenele istorice cu ochelarii Zeiss de Jena".

- I-aţi urmat sfatul?
- Am încercat. Dacă vrei să ştii ce a fost la 1848, ce gînd ascuns l-a îndemnat pe Avram Iancu să pornească la luptă, trebuie să gîndeşti în acel periplu istoric, nu să porneşti cu ceea ce ştii tu acum despre ce a fost acolo. Al doilea aspect al poveţei lui David Prodan a fost că, dacă vrei să faci istorie modernă şi contemporană, atunci trebuie să priveşti viaţa sub toate aspectele ei. Ce trăim noi astăzi, în clipa aceasta, este istorie. Mîine va fi deja istorie. 

- Ce înseamnă "U" Cluj în istoria sportului românesc?
- Înseamnă un nimb. Ca dovadă că anul trecut a apărut la Berlin o carte a unui sociolog german, care vorbeşte despre cluburi sportive din Europa care au jucat un rol în istoria popoarelor respective. Unde este un Real Madrid, un Torino, Dukla Praga, Admira Wacker Viena, Partizan Belgrad sau Ferencvaros. Din România este o singură echipă: "U" Cluj.

- Cum explică alegerea?
- Şi spune autorul acolo, ceea ce şi eu ştiu şi am scris, dar nu eram aşa de curajos, pentru că am scris cartea pe timpul cenzurii, că "U" a fost singura instituţie din România care, în anii 1940-1944, a reprezentat România Mare, fiind refugiată la Sibiu. Reprezentînd Nordul Transilvaniei, jucînd în campionatul de război cu echipele din Bucovina, din Basarabia, din România Mare, "U" a fost, ca instituţie, unica reprezentantă a întregii Românii.

"CFR n-are legătură cu echipa din 1907"

- Ce părere aveţi de CFR Cluj, care a serbat în 2007 centenarul?
- N-are nimic CFR-ul cu centenarul. Nu ştiu ce au serbat, dar CFR-ul nu are nici o legătură cu echipa care s-a înfiinţat în 1907. Aceea era echipa căilor ferate maghiare. Dacă, pune tu virgula, căile ferate române au de a face cu căile ferate maghiare, în afara faptului că linia ferată, care vine de la Budapesta, pe la Oradea, pe la Arad sau pe la Timişoara, pătrunde în România, atunci şi CFR-ul actual are legătură cu echipa din 1907. CFR-ul s-a înfiinţat în 1920, la un an după "U", şi nu a reprezentat nimic în sportul clujean din acea perioadă, erau multe alte echipe mai importante.

- Şi acum reprezintă?
- Pentru Cluj, nu. Dacă acei jucători au ceva de a face cu Clujul, atunci da. Dacă-i vei găsi la primăria din Cluj, că s-au născut în Transilvania sau în România.

"Să nu se piardă spiritul"

- Şi la "U" se întîmplă acelaşi fenomen. A venit un finanţator, care a transferat jucători străini sau din afara Clujului.
- Important e să nu se piardă spiritul. I-am spus şi patronului Florian Walter. Vrea să facă ceva. Investeşte nişte bani într-o afacere. Mă îndoiesc de spiritul acestei afaceri. Şi i-am explicat că, dacă se va pierde ideea de "U", atunci toată afacerea dînsului se va duce de rîpă. Va putea ieşi o echipă cum e CFR, asta se poate face, dar asta nu înseamnă că e "U".

- Credeţi că a înţeles?
- Sper. Dacă pierde simbolul şi pierde suporterii, atunci va fi ca la CFR. Vor merge oamenii să vadă un meci de fotbal. E important să se recîştige studenţimea. Mie, personal, îmi dă un sentiment de mare curaj ce s-a întîmplat acum un an, marea manifestaţie pentru "U". Eram la Bruxelles, la fiica mea, de 1 noiembrie. Am văzut la televizor, nu mai ştiu pe ce post, se vorbea în franceză,  imagini de la stadionul din Cluj, cu zeci de mii de lumînări, am şi plîns. Spuneau că o asemenea manifestaţie, pentru un stadion, nu s-a mai întîlnit nicăieri în lume. Şi atunci mi-am spus că spiritul Universităţii nu moare. A mai fost mitingul, unde au ieşit 5.000-6.000 de oameni, neîmboldiţi de nimeni de la spate. Nici pe timpul lui Ceauşescu nu puteai scoate atîţia oameni la Cluj.

"Fotbalul e circul modern"

- Aţi studiat atent fenomenul sportiv. Cum s-a schimbat fotbalul?
- Fotbalul nu mai este sport, s-a terminat cu spiritul sportiv, este o afacere pe bani. Mă întrebi ca istoric? Este circul modern.

- Existau şi mai demult partide trucate?
- Erau suspiciuni. Continuă să rămînă pentru mine multe semne de întrebare asupra unor meciuri. Zoli Ivansuc, fostul mare jucător al Universităţii, venea în cercul nostru de scriitori şi artişti plastici de la Continental, ascultînd poezie, proză, poveşti. Stătea ore întregi la un spriţ şi asculta. Venea şi Teaşcă, mai veneau şi Adrian Păunescu, scriitori şi poeţi din Bucureşti.

După un meci, era mare vînzoleala, venise un arbitru care ne furase evident, nu mai ştiu cu cine, noi ne şpriţuiam şi înjuram, şi ne certam, şi aduceam cele mai dureroase osanale la adresa federaţiei.

Eram în pragul disperării şi Ivansuc, cînd se făcuse oarecare linişte, ne-a spus foarte calm: "Dragii mei, dar eu nu vă înţeleg. De ce vă chinuiţi atît? Acesta nu e un război, e un joc". Ei, deci tot ce se întîmplă, toate vînzările de meciuri, de jucători, nu sînt un război, avea dreptate Zoli, e jocul banilor. Şi acest joc s-a făcut şi în epoca romană, şi în timpul turnirurilor din Evul Mediu şi se pare că se face şi acum.

Blaga şi Lenin

- Cum se vede România de la Bruxelles?
- Să nu mă întrebi pe mine, pentru că eu sînt un mare patriot. Eu sînt istoric şi eu ştiu că acest pămînt al nostru este un pămînt altoit de bunul Dumnezeu, drept dovadă că mai existăm. Se vede aşa cum apărem noi, avem nişte păcate extraordinare, dar sînt ale noastre, n-avem ce face. Eu m-am dus acolo pentru a-l urmări pe Blaga. Am fost la Berna şi la Geneva, la Paris, la Anvers să înţeleg.

- Aţi luat-o pe urmele filosofului?
- Da. Pe Blaga îl înţeleg mai mult decît mulţi alţii care se ocupă de opera lui, pentru că m-am dus la faţa locului şi am văzut ce anume l-a putut impresiona şi de unde i-a venit ideea cu spaţiul mioritic, care nu i-a venit în România, ci în Elveţia. Mi-am adus aminte de bancul cu Lenin. A fost chemat la Comitetul Central şi rugat să verifice actele din arhivele Uniunii Sovietice, pentru că nu mergeau treburile.

A spus: "Bine, mă uit, dar mă lăsaţi închis în camera mea, îmi puneţi mîncare şi băutură aici şi nu mă tulbură nimeni cîteva zile. L-au lăsat, a trecut o săptămînă, au trecut două săptămîni. Lenin nu ieşea, Lenin nu făcea nimic şi au intrat buluc în cameră. Încăperea era goală, toate documentele erau pe masă, geamul era deschis, vîntul flutura perdelele. Pe masă, pe o hîrtie mare, scria aşa: «Totul trebuie luat de la început. Eu am plecat în Elveţia». Aşa şi Blaga, spaţiul mioritic l-a descoperit în Elveţia.

"Cînd am văzut fotografiile şi filmul mitingului de la Cluj şi am văzut, alături de bătrîni de 80 de ani, copii de 6 ani cu pancarte în mînă, am spus că «U» nu moare. Asta înseamnă cel puţin încă 200 de ani şi, în istorie, 200 de ani pentru un gînd şi pentru o idee înseamnă foarte mult"

"Eu am fost copil de război şi am crescut cu acest gînd, că trebuie să lupţi ca să cîştigi în orice condiţii. Dacă nu cîştigi, nu supravieţuieşti"

"Şi Universitatea va intra în malaxorul banilor. Cum va ieşi de acolo, asta nu se ştie"

"Galeriile făceau spectacol, acum este război"

CV Gheorghe Bodea
- S-a născut pe 17 iulie 1939, la Cluj.
- A absolvit Facultatea de Istorie în 1961. Şi-a luat doctoratul la Universitatea Bucureşti, în 1978
- Redactor la Studioul de Radio şi Televiziune Cluj
- Cîteva din cărţile publicate: "Avram Iancu în conştiinţa poporului român", "Moisei", "Octavian Goga - O viaţă, un destin"