Articol de Remus Răureanu - Publicat luni, 14 septembrie 2009 00:00
Dan Petrescu vorbeşte despre influenţe, presiuni, tactică şi pasiune. El crede că doar fanii îi mai lipsesc Unirii ca să domine ani la rînd granzii din Liga I
Urziceniul e cel mai mic oraş care are o reprezentantă în grupele Ligii Campionilor. Dar fotbalul e filtrat cu aceeaşi pasiune ca la Madrid sau la Manchester. Mai sînt două zile pînă la debutul românilor, în Sevilla - Unirea.
Maşinile intră în parcare în viteză, ca pe un circuit de raliuri. Jucătorii şi-au terminat timpul liber şi vin la antrenament, unul după altul, par într-o coloană oficială. Cîteva maşini se opresc în faţa intrării, Cătălin Grigore are muzica la maxim, cîntă şi el, Bruno Fernandes, Maftei şi alţii rîd tare.
Dan Petrescu ajunge o dată cu ei, dar coboară şi merge direct în hotel. Zice "mă schimb repede şi vorbim". Revine din cameră cu o poză de la o conferinţă a antrenorilor, desfăşurată recent la Nyon. "Bursucul" stă în poză lîngă Ciro Ferrara, într-un grup din care mai fac parte, printre alţii, Ferguson, Wenger, Pellegrini, Leonardo.
- A fost acum vreo 10 zile, în Elveţia ...
- Şi ce s-a discutat acolo?
- Au fost mai multe subiecte. Spre exemplu, s-a luat în discuţie şi o problemă foarte gravă la noi: faptul că în presă vorbesc mai des proprietarii echipelor şi preşedinţii decît antrenorii. Am luat şi eu cuvîntul şi le-am zis că în România antrenorul nu are libertate. Singurul din Liga I care e liber se află la Urziceni. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar se ştie că ăia care vorbesc mult, ca mine, nu-şi găsesc de muncă în campionatul nostru.
- Miercuri debutaţi la Sevilla. Cum vi se pare grupa din Ligă?
- Am fost nervos după tragerea la sorţi, că s-a desfăşurat cu o zi înainte de meciul nostru cu Oţelul şi toţi jucătorii vorbeau numai despre Sevilla, Stuttgart, Rangers. Eu nici nu voiam s-o văd, da’ erau televiziunile pe-aici şi n-am avut încotro. Aş fi vrut să joc cu Chelsea, atît, restul nu mă interesa.
"Urziceniul e fenomenul fotbalului românesc!"
- Unirea cum a reuşit să cîştige campionatul la doar patru ani de la promovarea în Liga I?
- Nu mă gîndeam nici eu că o să luăm titlul, îmi propusesem doar să ne calificăm iar în Europa. Nu mă aşteptam să trecem peste Steaua, Dinamo, Rapid, CFR, Timişoara, Vaslui.
- Poate e mai uşor să cîştigi cu un club mic, unde nu ai parte de presiune?
- Atunci zi-mi cine din provincie a mai cîştigat campionatul.
- CFR Cluj.
- Aaa, păi, stai aşa! Ce a făcut CFR Cluj? A cumpărat un jucător cu două milioane de dolari, pe Fabbiani. Eu n-am cheltuit suma asta în trei ani, de cînd sînt la Urziceni! Să fie clar: Unirea e o excepţie! Am mai auzit antrenori care spun că e uşor să cîştigi cînd nu ai presiune, dar asta e vrăjeală! După o astfel de logică, ar trebui ca Getafe să ia campionatul în Spania, iar în Anglia nu mai ştiu ce echipă mică, la care nu există presiune.
- Anul ăsta cu cine vă bateţi la titlu?
- Eu nu mă văd favorit, fiindcă a fost un miracol ce am reuşit în sezonul trecut. Tot cluburile mari sînt în prim-plan. În ceea ce ne priveşte, dacă prindem iar un loc de Europa, nu s-ar supăra nimeni, nici la club, nici în oraş.
"Nu mă ajută arbitrii, sînt acuzat din invidie!"
- De ce aţi amenţat că plecaţi din ţară? Ca să vă ajute arbitrii, cum a zis Gigi Becali?
- Aştept înregistrări cu faze judecate pro-Unirea. Nu prea o să găsiţi ...
Petrescu rîde şi se lasă pe spate, pe canapea. Cafeneaua de la parterul hotelului arată bine şi mai schimbă senzaţia de cantonament
- Şi atunci de unde impresia că Unirea ar fi favorizată?
- Gelozia, invidia unora! Să dai 4-1 la Galaţi nu e la îndemîna oricui, s-o baţi pe Steaua în Ghencea nu e uşor. Oftica adversarilor îi determină să ne atace. De cîte ori am avut ceva de reclamat, eu am venit cu imagini şi le-am dus la CCA să judece toţi foştii arbitri dacă am dreptate. Aşa s-a plîns şi Rapidul, ba că le-am dat gol dintr-un aut bătut nu ştiu cum, ba că au ratat singuri cu portarul. E treaba lor că au ratat, eu ce să le fac?! Din punctul meu de vedere, cel mai bine e să fim arbitraţi de străini, că atunci nu mai e loc de comentarii.
- După Unirea-Dinamo (1-0), din sezonul trecut, a fost loc de comentarii, deşi arbitrul era străin. S-a spus că spaniolul Muniz e prieten cu Popescu, joacă tenis împreună şi d-aia v-a ajutat.
- Daaa, am jucat şi eu tenis cu el, cînd eram copii amîndoi. Sînt invenţii, ce dracu'? La meci l-am văzut prima dată pe acel spaniol. Dar aşa fac cluburile mari de la noi. Cînd pierd, schimbă arbitrii, îl schimbă şi pe şeful arbitrilor, dau afară şi selecţionerul. Îi dau afară pe toţi! Asta e, peste tot în lume se fac interesele granzilor. Chiar vorbeam cu Wenger la Nyon şi-mi zicea şi el că oriunde e la fel.
"Sînt antrenori şi mai răi ca mine!"
- Deci nu plecaţi din România. A fost o glumă?
- Am zis-o şi la nervi, aşa gîndeam atunci. Am mai plecat o dată, de la Sportul, din acelaşi motiv. Dar am nimerit în Polonia, unde era mai rău. Iar clubul meu, Wisla, nu era protejat deloc, fiindcă şefii auziseră că arbitrii sînt urmăriţi şi nici apă nu le dădeau. După ce am revenit în România, l-am văzut într-un ziar pe un arbitru care dăduse penalty aiurea contra mea, avea cătuşe la mîini. M-am simţit rău, nu i-aş fi dorit niciodată aşa ceva. Dar în Polonia era nebunie.
- Cum adică?
- În săptămîna dinaintea derby-ului cu FC Cracovia, nu ieşeam din casă, de frică. Aproape de fiecare dată erau oameni înjunghiaţi, incidente grave. Dar atmosfera de pe stadion era fantastică la meciurile Wislei, mai tare şi decît în Anglia. Cu suporterii ăia şi echipa de la Urziceni, cred că aş fi invincibil ani de zile în România! (Zîmbeşte şi soarbe dintr-un espresso).
- Revenim la arbitri? Ultima glumă care circulă pe net zice "noroc că Urziceniul nu e în Europa League, că Dan Petrescu avea de alergat după şase arbitri!".
- Ha-ha-ha! Tare! Da' eu nu am alergat nici un arbitru. Vedeţi unde s-a ajuns? Cînd vorbiţi de arbitraj, vă apare imaginea mea în minte! Incredibil! Şi vă spun că anul trecut am fost suspendat o dată, pe cînd alţi antrenori au fost sancţionaţi de cîte trei ori. De ei nu pomeneşte nimeni, doar de Petrescu.
- Anul ăsta pe cîte suspendări pariaţi?
- N-o să mai fie nici una, fiindcă îmi păstrez energia pentru Champions League, nu mă mai agit cu arbitrii.
Apostol, transferat de la solduri
- Cum l-aţi convins pe Şiman să vi-i mai împrumute pe Bălan şi pe Varga?
- Nu am o zi la dispoziţie să povestesc. Serios, am vorbit zilnic cu Vasile, luni de zile, aş putea scrie un roman despre negocierile cu el. Dar e prietenul meu şi-l respect, fiindcă se pricepe la fotbal.
- Dar pe Apostol cum l-aţi luat?
- Eram la Braşov, într-un cantonament. Farul se antrena pe un teren alăturat şi i-am văzut pe el şi pe Tibor Moldovan alergînd pe margine, separat de restul lotului. I-am zis lui MM: "Mă, mie mi-a plăcut mereu de Apostol ăsta". "Şi mie, să ştii", mi-a zis. "Cum naiba facem să-l luăm, că văd că la Farul e pe dinafară?". Am negociat, a costat puţin şi a venit la noi. E un fotbalist cu personalitate, cu care greu cazi de acord. Dar eu sînt mulţumit de el, avem o relaţie OK, nu a lipsit de la nici un antrenament de cînd e aici.
- De ce un jucător ca el apare atît de tîrziu?
- Aşa a fost să fie. Avem mulţi în echipă între 28 şi 30 de ani. Am mai vorbit cu doi-trei, nu dau nume, le-am spus că-i văd şi pe ei la "naţională", fiindcă Răzvan e un selecţioner deschis, care convoacă oamenii cei mai buni. Eu cred în muncă şi ştiu ce am făcut ca jucător. În fotbal, poţi să te dezvolţi şi la 33 de ani, depinde doar de tine. Dar unul de-ai mei mi-a zis: "Hai, dom'le, eu n-am dat gol în viaţa mea şi tu vrei să mă faci golgeter?". "Da, eu cred că poţi fii golgeter! Tu de ce nu crezi?". Cînd am intrat în vestiar la Sportul, le-am zis lui Mazilu, Bălan, Varga: "O să cîştigaţi bani mulţi şi o să ajungeţi la echipa naţională!".
- De ce meciurile Unirii sînt rar spectaculoase?
- Poţi să faci spectacol la Barcelona, la Real Madrid. Acolo chiar ţi se cere asta, că altfel te dau afară, dar la Urziceni nu-mi zice nimeni să atac. Trebuie să fim deştepţi, să facem ce a făcut România în Franţa. Dacă "tricolorii" atacau la Paris, luau 5! Am avut noi un amical miercuri cu Focşani şi adversarii au încercat să joace fotbal. Le-am dat 7-0, dar trebuia să avem 15 goluri! Le-am şi zis după meci: "Dacă v-aţi fi închis, pierdeaţi 1-0, 2-0". Deci trebuie să fim foarte inteligenţi. Şi-n Ligă, şi-n campionat. Şi vom fi!
Petrescu s-a ridicat de pe canapea. Antrenamentul începea într-o oră, înaintea lui avea şi o şedinţă cu echipa. S-a mai uitat o dată pe fotografia cu antrenorii de la Nyon: "Martin Jol mi-a recunoscut că am avut două 11 metri neacordate la Hamburg, anul trecut, în UEFA. Mi-a zis «Mamă, ce v-am făcut atunci, ce penalty-uri aţi avut!»". Apoi schimbă subiectul: "Am auzit că Sevilla a avut ofertă de 20 de milioane pe Kanoute şi tot nu-l dă!". "Era bine să scăpaţi de el? Dar mai e şi Luis Fabiano...". "Da, da' ştii ceva? Şi Hamburg, după nume, trebuia să ne bată rău, şi i-am pasat în Germania de nu mai vedeau mingea". Urziceniul e cel mai mic oraş care are o reprezentantă în grupele Ligii Campionilor. Dar fotbalul e filtrat cu aceeaşi pasiune ca la Madrid sau la Manchester.
A schimbat tactica pentru a scăpa de plictiseală!
"Unirea a schimbat sistemul, asta e slăbiciunea ei", zisese Bergodi înainte de Steaua-Urziceni. De ce a modificat Petrescu tactica? "Nu ştiu dacă e logic cum am gîndit eu, dar vă spun cum a fost. Am zis că jucătorii sînt aceiaşi, antrenorul e acelaşi, terenul de antrenament e la fel. Eu nu voiam să demisionez, pe fotbalişti nu-i dau afară, deci ce să schimb, pentru diversitate? Am modificat sistemul, din 4-4-2 în 4-3-3. Jucătorii au fost reticenţi la început, nu le-a plăcut, dar eu merg pe principiile mele", a explicat antrenorul.
"Terenul prost din Ghencea s-ar putea să ne ajute. Acum sincer, nu putem să zicem că sîntem noi Barcelona şi am pasa-o pe Sevilla, dar ne încurcă rău gazonul!"
"Nu ştiu de ce se transferă puţini antrenori români în străinătate. Poate unora le e foarte bine aici şi nu vor să schimbe campionatul. Eu nu am fost niciodată legat de o ţară sau de o echipă"
17.000 de locuitori are Urziceniul. Stadionul Sevillei are 45.500 de locuri, pe cel al lui Rangers încap 51.000 de oameni, iar arena lui Stuttgart are o capacitate de 58.000 de locuri
Dan Petrescu vorbeşte despre influenţe, presiuni, tactică şi pasiune. El crede că doar fanii îi mai lipsesc Unirii ca să domine ani la rînd granzii din Liga I
Urziceniul e cel mai mic oraş care are o reprezentantă în grupele Ligii Campionilor. Dar fotbalul e filtrat cu aceeaşi pasiune ca la Madrid sau la Manchester. Mai sînt două zile pînă la debutul românilor, în Sevilla - Unirea.
Maşinile intră în parcare în viteză, ca pe un circuit de raliuri. Jucătorii şi-au terminat timpul liber şi vin la antrenament, unul după altul, par într-o coloană oficială. Cîteva maşini se opresc în faţa intrării, Cătălin Grigore are muzica la maxim, cîntă şi el, Bruno Fernandes, Maftei şi alţii rîd tare.
Dan Petrescu ajunge o dată cu ei, dar coboară şi merge direct în hotel. Zice "mă schimb repede şi vorbim". Revine din cameră cu o poză de la o conferinţă a antrenorilor, desfăşurată recent la Nyon. "Bursucul" stă în poză lîngă Ciro Ferrara, într-un grup din care mai fac parte, printre alţii, Ferguson, Wenger, Pellegrini, Leonardo.
- A fost acum vreo 10 zile, în Elveţia ...
- Şi ce s-a discutat acolo?
- Au fost mai multe subiecte. Spre exemplu, s-a luat în discuţie şi o problemă foarte gravă la noi: faptul că în presă vorbesc mai des proprietarii echipelor şi preşedinţii decît antrenorii. Am luat şi eu cuvîntul şi le-am zis că în România antrenorul nu are libertate. Singurul din Liga I care e liber se află la Urziceni. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar se ştie că ăia care vorbesc mult, ca mine, nu-şi găsesc de muncă în campionatul nostru.
- Miercuri debutaţi la Sevilla. Cum vi se pare grupa din Ligă?
- Am fost nervos după tragerea la sorţi, că s-a desfăşurat cu o zi înainte de meciul nostru cu Oţelul şi toţi jucătorii vorbeau numai despre Sevilla, Stuttgart, Rangers. Eu nici nu voiam s-o văd, da’ erau televiziunile pe-aici şi n-am avut încotro. Aş fi vrut să joc cu Chelsea, atît, restul nu mă interesa.
"Urziceniul e fenomenul fotbalului românesc!"
- Unirea cum a reuşit să cîştige campionatul la doar patru ani de la promovarea în Liga I?
- Nu mă gîndeam nici eu că o să luăm titlul, îmi propusesem doar să ne calificăm iar în Europa. Nu mă aşteptam să trecem peste Steaua, Dinamo, Rapid, CFR, Timişoara, Vaslui.
- Poate e mai uşor să cîştigi cu un club mic, unde nu ai parte de presiune?
- Atunci zi-mi cine din provincie a mai cîştigat campionatul.
- CFR Cluj.
- Aaa, păi, stai aşa! Ce a făcut CFR Cluj? A cumpărat un jucător cu două milioane de dolari, pe Fabbiani. Eu n-am cheltuit suma asta în trei ani, de cînd sînt la Urziceni! Să fie clar: Unirea e o excepţie! Am mai auzit antrenori care spun că e uşor să cîştigi cînd nu ai presiune, dar asta e vrăjeală! După o astfel de logică, ar trebui ca Getafe să ia campionatul în Spania, iar în Anglia nu mai ştiu ce echipă mică, la care nu există presiune.
- Anul ăsta cu cine vă bateţi la titlu?
- Eu nu mă văd favorit, fiindcă a fost un miracol ce am reuşit în sezonul trecut. Tot cluburile mari sînt în prim-plan. În ceea ce ne priveşte, dacă prindem iar un loc de Europa, nu s-ar supăra nimeni, nici la club, nici în oraş.
"Nu mă ajută arbitrii, sînt acuzat din invidie!"
- De ce aţi amenţat că plecaţi din ţară? Ca să vă ajute arbitrii, cum a zis Gigi Becali?
- Aştept înregistrări cu faze judecate pro-Unirea. Nu prea o să găsiţi ...
Petrescu rîde şi se lasă pe spate, pe canapea. Cafeneaua de la parterul hotelului arată bine şi mai schimbă senzaţia de cantonament
- Şi atunci de unde impresia că Unirea ar fi favorizată?
- Gelozia, invidia unora! Să dai 4-1 la Galaţi nu e la îndemîna oricui, s-o baţi pe Steaua în Ghencea nu e uşor. Oftica adversarilor îi determină să ne atace. De cîte ori am avut ceva de reclamat, eu am venit cu imagini şi le-am dus la CCA să judece toţi foştii arbitri dacă am dreptate. Aşa s-a plîns şi Rapidul, ba că le-am dat gol dintr-un aut bătut nu ştiu cum, ba că au ratat singuri cu portarul. E treaba lor că au ratat, eu ce să le fac?! Din punctul meu de vedere, cel mai bine e să fim arbitraţi de străini, că atunci nu mai e loc de comentarii.
- După Unirea-Dinamo (1-0), din sezonul trecut, a fost loc de comentarii, deşi arbitrul era străin. S-a spus că spaniolul Muniz e prieten cu Popescu, joacă tenis împreună şi d-aia v-a ajutat.
- Daaa, am jucat şi eu tenis cu el, cînd eram copii amîndoi. Sînt invenţii, ce dracu'? La meci l-am văzut prima dată pe acel spaniol. Dar aşa fac cluburile mari de la noi. Cînd pierd, schimbă arbitrii, îl schimbă şi pe şeful arbitrilor, dau afară şi selecţionerul. Îi dau afară pe toţi! Asta e, peste tot în lume se fac interesele granzilor. Chiar vorbeam cu Wenger la Nyon şi-mi zicea şi el că oriunde e la fel.
"Sînt antrenori şi mai răi ca mine!"
- Deci nu plecaţi din România. A fost o glumă?
- Am zis-o şi la nervi, aşa gîndeam atunci. Am mai plecat o dată, de la Sportul, din acelaşi motiv. Dar am nimerit în Polonia, unde era mai rău. Iar clubul meu, Wisla, nu era protejat deloc, fiindcă şefii auziseră că arbitrii sînt urmăriţi şi nici apă nu le dădeau. După ce am revenit în România, l-am văzut într-un ziar pe un arbitru care dăduse penalty aiurea contra mea, avea cătuşe la mîini. M-am simţit rău, nu i-aş fi dorit niciodată aşa ceva. Dar în Polonia era nebunie.
- Cum adică?
- În săptămîna dinaintea derby-ului cu FC Cracovia, nu ieşeam din casă, de frică. Aproape de fiecare dată erau oameni înjunghiaţi, incidente grave. Dar atmosfera de pe stadion era fantastică la meciurile Wislei, mai tare şi decît în Anglia. Cu suporterii ăia şi echipa de la Urziceni, cred că aş fi invincibil ani de zile în România! (Zîmbeşte şi soarbe dintr-un espresso).
- Revenim la arbitri? Ultima glumă care circulă pe net zice "noroc că Urziceniul nu e în Europa League, că Dan Petrescu avea de alergat după şase arbitri!".
- Ha-ha-ha! Tare! Da' eu nu am alergat nici un arbitru. Vedeţi unde s-a ajuns? Cînd vorbiţi de arbitraj, vă apare imaginea mea în minte! Incredibil! Şi vă spun că anul trecut am fost suspendat o dată, pe cînd alţi antrenori au fost sancţionaţi de cîte trei ori. De ei nu pomeneşte nimeni, doar de Petrescu.
- Anul ăsta pe cîte suspendări pariaţi?
- N-o să mai fie nici una, fiindcă îmi păstrez energia pentru Champions League, nu mă mai agit cu arbitrii.
Apostol, transferat de la solduri
- Cum l-aţi convins pe Şiman să vi-i mai împrumute pe Bălan şi pe Varga?
- Nu am o zi la dispoziţie să povestesc. Serios, am vorbit zilnic cu Vasile, luni de zile, aş putea scrie un roman despre negocierile cu el. Dar e prietenul meu şi-l respect, fiindcă se pricepe la fotbal.
- Dar pe Apostol cum l-aţi luat?
- Eram la Braşov, într-un cantonament. Farul se antrena pe un teren alăturat şi i-am văzut pe el şi pe Tibor Moldovan alergînd pe margine, separat de restul lotului. I-am zis lui MM: "Mă, mie mi-a plăcut mereu de Apostol ăsta". "Şi mie, să ştii", mi-a zis. "Cum naiba facem să-l luăm, că văd că la Farul e pe dinafară?". Am negociat, a costat puţin şi a venit la noi. E un fotbalist cu personalitate, cu care greu cazi de acord. Dar eu sînt mulţumit de el, avem o relaţie OK, nu a lipsit de la nici un antrenament de cînd e aici.
- De ce un jucător ca el apare atît de tîrziu?
- Aşa a fost să fie. Avem mulţi în echipă între 28 şi 30 de ani. Am mai vorbit cu doi-trei, nu dau nume, le-am spus că-i văd şi pe ei la "naţională", fiindcă Răzvan e un selecţioner deschis, care convoacă oamenii cei mai buni. Eu cred în muncă şi ştiu ce am făcut ca jucător. În fotbal, poţi să te dezvolţi şi la 33 de ani, depinde doar de tine. Dar unul de-ai mei mi-a zis: "Hai, dom'le, eu n-am dat gol în viaţa mea şi tu vrei să mă faci golgeter?". "Da, eu cred că poţi fii golgeter! Tu de ce nu crezi?". Cînd am intrat în vestiar la Sportul, le-am zis lui Mazilu, Bălan, Varga: "O să cîştigaţi bani mulţi şi o să ajungeţi la echipa naţională!".
- De ce meciurile Unirii sînt rar spectaculoase?
- Poţi să faci spectacol la Barcelona, la Real Madrid. Acolo chiar ţi se cere asta, că altfel te dau afară, dar la Urziceni nu-mi zice nimeni să atac. Trebuie să fim deştepţi, să facem ce a făcut România în Franţa. Dacă "tricolorii" atacau la Paris, luau 5! Am avut noi un amical miercuri cu Focşani şi adversarii au încercat să joace fotbal. Le-am dat 7-0, dar trebuia să avem 15 goluri! Le-am şi zis după meci: "Dacă v-aţi fi închis, pierdeaţi 1-0, 2-0". Deci trebuie să fim foarte inteligenţi. Şi-n Ligă, şi-n campionat. Şi vom fi!
Petrescu s-a ridicat de pe canapea. Antrenamentul începea într-o oră, înaintea lui avea şi o şedinţă cu echipa. S-a mai uitat o dată pe fotografia cu antrenorii de la Nyon: "Martin Jol mi-a recunoscut că am avut două 11 metri neacordate la Hamburg, anul trecut, în UEFA. Mi-a zis «Mamă, ce v-am făcut atunci, ce penalty-uri aţi avut!»". Apoi schimbă subiectul: "Am auzit că Sevilla a avut ofertă de 20 de milioane pe Kanoute şi tot nu-l dă!". "Era bine să scăpaţi de el? Dar mai e şi Luis Fabiano...". "Da, da' ştii ceva? Şi Hamburg, după nume, trebuia să ne bată rău, şi i-am pasat în Germania de nu mai vedeau mingea". Urziceniul e cel mai mic oraş care are o reprezentantă în grupele Ligii Campionilor. Dar fotbalul e filtrat cu aceeaşi pasiune ca la Madrid sau la Manchester.
A schimbat tactica pentru a scăpa de plictiseală!
"Unirea a schimbat sistemul, asta e slăbiciunea ei", zisese Bergodi înainte de Steaua-Urziceni. De ce a modificat Petrescu tactica? "Nu ştiu dacă e logic cum am gîndit eu, dar vă spun cum a fost. Am zis că jucătorii sînt aceiaşi, antrenorul e acelaşi, terenul de antrenament e la fel. Eu nu voiam să demisionez, pe fotbalişti nu-i dau afară, deci ce să schimb, pentru diversitate? Am modificat sistemul, din 4-4-2 în 4-3-3. Jucătorii au fost reticenţi la început, nu le-a plăcut, dar eu merg pe principiile mele", a explicat antrenorul.
"Terenul prost din Ghencea s-ar putea să ne ajute. Acum sincer, nu putem să zicem că sîntem noi Barcelona şi am pasa-o pe Sevilla, dar ne încurcă rău gazonul!"
"Nu ştiu de ce se transferă puţini antrenori români în străinătate. Poate unora le e foarte bine aici şi nu vor să schimbe campionatul. Eu nu am fost niciodată legat de o ţară sau de o echipă"
17.000 de locuitori are Urziceniul. Stadionul Sevillei are 45.500 de locuri, pe cel al lui Rangers încap 51.000 de oameni, iar arena lui Stuttgart are o capacitate de 58.000 de locuri
Citește și:
)
)
)
)
)
)
)
