Duckadam dezvăluie cum era să lipsească din fotografia-eveniment cu trofeul CCE: "Era să nu apar în poză"

A fost denumit în multe feluri, dar lumea îl ştie acum şi îl va şti şi peste 1.000 de ani pe Helmuth Duckadam drept "Eroul de la Sevilla". Ajuns la 53 de ani, fostul portar de legendă, acum preşedinte de imagine al Stelei, a avut porecle şi mai amuzante, precum "Ursu'" sau "Dulapu' unu", "asta fiindcă «Dulapul doi» era Marcel Coraş, colegul de la UTA". În cadrul filmărilor la emisiunea "Conferinţa de presă", care va fi difuzată astăzi pe Antena 2, invitatul Dianei Niculescu a dovedit că, deşi a fost un personaj foarte mediatizat în ultima vreme, el poate scoate oricînd din mînecă alte şi alte amintiri, niciodată povestite.

"Eu nu eram programat să arăt Cupa!"
De exemplu, ştiaţi că s-a iscat un scandal ce putea lua proporţii chiar în drumul de revenire al Stelei de la Sevilla? Aflaţi şi motivul de la Duckadam! "Neplăcut moment. Eram în avion şi-l întreb pe nea Imi: «Cum facem cu Cupa cînd ajungem la Bucureşti?». Nea Imi mi-a zis: «Ies Tudorel Stoica şi Iovan s-o arate mulţimii!». Soţia mea de atunci era să sară din avion de nervi: «Păi, cum? Tu n-ai făcut nimic, de ce nu o arăţi tu?!». Iovan era în faţă, i-am cerut sticla de whisky, am băut cîteva guri pentru curaj şi am ajuns la Bucureşti. Îl întreb pe Iovan: «Cum facem cu Cupa?». El zice: «O iei tu de-o toartă, eu şi Tudorel de alta. Lasă-l pe nea Imi în pace!». Ne aşteptau 20.000 de oameni. Acolo, împreună cu nea Imi, aşa s-a nimerit, le-am arătat Cupa şi, după cîteva secunde, m-am întors către colegi şi le-am dat trofeul: «Hai, luaţi-o, băgaţi-vă piciorul în Cupa voastră!». Şi din momentul acela n-am mai pus niciodată mîna pe trofeu".

"Voiam să apăr celebrităţi de la Hollywood"
Ştiaţi că marele Helmuth trebuia să ajungă la Universitatea Craiova, şi nu la Steaua, în 1982? "Trebuia să fac armata. Eram la echipa naţională şi Mircea Lucescu mi-a zis să merg la Ştiinţa. Voiam, dar acolo era greu să fiu asimilat de către olteni, eu fiind de origine germană, şi mi-a fost puţin frică, mai ales că era echipa aia mare a Craiovei, a lui Balaci. După ce-am ajuns la Steaua şi am luat Champions League, cînd mergeam cu fi-miu în parc şi-l întreba lumea ce vrea să se facă în viitor zicea: «Vreau portar la Steaua!». «De ce?» «Ca să nu fac armata, ca tata!». Eu rîdeam, dar mi-era frică să nu o păţim".

Ştiaţi cum voia Duckadam să-şi îndeplinească visul american? A povestit stelistul: "Eu dintotdeauna mi-am dorit să fiu miliţian, să am pistol. După ce-am ajuns în America, în 2003, fiindcă am cîştigat la loteria vizelor, mulţi mă întrebau ce o să fac. Eu le răspundeam că aş vrea să fiu bodyguard, visul meu era să ajung s-o păzesc pe Jennifer Lopez. Din păcate, n-am dat de dînsa! Probabil, nu frecventam aceleaşi locuri. Mi-ar fi plăcut să fiu bodyguard al unei celebrităţi feminine, să am grijă de ea".

Ştiaţi de ce s-a lăsat de fumat Duckadam? A dezvăluit ieri: "Din cauza banilor, că erau scumpe ţigările, nu de dragul sănătăţii. Şi pe Alexandra am cam convins-o să se lase, i-am zis că de banii ăia îşi poate lua hăinuţe".

"Cel mai complet fotbalist din România? Hmm, orice aş zice, voi fi contestat. Trebuie să o luăm pe decenii. Unii îl văd pe Petschovschi, alţii pe Dobrin sau pe Hagi. Eu cred că Balaci este cel mai complet fotbalist român"
Helmuth Duckadam

"Din cele patru penalty-uri de la Sevilla, jumătate le-am apărat eu, jumătate le-au ratat spaniolii. Eu, cînd eram copil, visam să decid cel mult o finală de Cupa României, era marele meu ţel"
Helmuth Duckadam

"Dacă aş fi preşedintele României pentru o zi, primul lucru pe care l-aş face ar fi să-mi dau demisia din această funcţie. Nu prea văd cum ai putea îndrepta lucrurile, deşi, credeţi-mă, am iubit şi încă mai iubesc România, dar sînt dezamăgit de unii oameni ai acestei ţări"
Helmuth Duckadam

Mănuşile magice - 3.000 de dolari
Mănuşile ce-au apărat 4 penalty-uri la Sevilla şi l-au plasat pe Duckadam în Cartea Recordurilor au fost înstrăinate. A povestit arădeanul: "Le-am vîndut, aveam nevoie de bani. Am trecut printr-o perioadă neagră, am făcut schimb de apartamente în Arad şi mai aveam nevoie de o sumă de bani. Am fost obligat să le dau. Le-am vîndut pe internet, mult sub valoarea lor. Eu le băgasem într-un tablou, mă gîndeam să le vînd după ani şi ani sau să le scot la licitaţie ca să-mi cumpăr o maşină bengoasă. Am luat vreo 3.000 de dolari, dar măcar mi-am făcut treaba cu ei".

De ce n-a rămas în America
Dus în State de planul fostei soţii de a încerca mirajul visului american, Duckadam n-a rezistat acolo: "Înainte să ajung acolo, îmi plăcea gîndul că pot să merg pe stradă şi nu mă va cunoaşte nimeni, nu mă va întreba nimeni de Steaua, de Sevilla, de una, de alta. După o perioadă acolo, văzînd că nu mă bagă nimeni în seamă, începuse să mă enerveze chestia asta. Şi m-am gîndit că am problemele alea cu mîna, iar dacă e nevoie de operaţie în America, trebuiau să plătească şi descendenţii mei pentru asta la cît costa. Aşa că m-am întors în România, unde e viaţa mai ieftină".

Era să nu fie "Eroul de la Sevilla"
Pe asta sigur n-o ştiaţi! "Eu sînt un plîngăcios. Am plîns cînd m-am transferat la Steaua, de exemplu", a povestit arădeanul. Care era să se lase prematur de fotbal şi n-ar mai fi fost îngerul Stelei de la Sevilla: "Jucam un meci de Cupa României la Braşov, contra Corvinului Hunedoara, apărasem senzaţional. Am scos o mingea grea, iar la cîteva momente după aceea Mircea Rednic a reluat cu capul, mingea venea tiptil-tiptil, era zăpadă, eu mă uitam în zare unde să dau şi mi-a intrat balonul printre picioare în poartă. Ne-au egalat, ne-au mai dat un gol şi ne-au eliminat din Cupă! În autocar, plîngeam şi le-am zis tuturor că mă las de fotbal, mai ales că a fost meci televizat, mă văzuse toată ţara. Dar noroc cu Ion Voinescu, «nea Ţopică» m-a încurajat, m-a luat cu vorba bună şi am revenit asupra deciziei".