Articol de Dan Udrea, Remus Răureanu - Publicat vineri, 03 decembrie 2021 07:55 / Actualizat vineri, 03 decembrie 2021 08:14
Octavian Popescu, puștiul de nici 19 ani, a fost lider incontestabil al testelor de viteză pe care FCSB le-a realizat: a dezvoltat 34,84 km/h, în condițiile în care distanța a fost de numai 40 de metri. Un fotbalist atinge viteza maximă între 40 și 75 metri.
Gigi Becali l-a asemănat pe Florinel Coman lui Mbappe, atras de calitățile tehnice pe care fostul jucător al Viitorului le deține, dar și de modul în care reușea să-și depășească adversarii. Din păcate pentru FCSB, Coman lipsește de foarte mult timp, în ultimul an suferind mai multe accidentări grave.
Ultima chiar în toamnă, când a avut nevoie și de o intervenție chirurgicală. Totuși, rolul starului de la PSG poate fi preluat fără probleme de un alt fotbalist din lotul vicecampioanei. Numele lui: Octavian Popescu.
Tavi Popescu de la FCSB e peste toată faza grupelor de la Euro 2020
Motivul pentru care puștiul din ofensivă poate fi copia lui Mbappe e dat de rezultatele ultimelor teste fizice pe care Thomas Neubert, preparatorul FCSB, le-a realizat în rândul jucătorilor din lotul lui Toni Petrea. Iar la testele de viteză, unde monitorizarea s-a făcut cu ajutorul sistemului Catapult, cel mai modern și mai apreciat sistem GPS la nivel mondial, Octavian a ieșit primul.
Viteza pe care Popescu a dezvoltat-o a fost de 34,84 km/h, una foarte mare chiar și pentru competiții de nivel înalt, gen Champions League, Campionat Mondial, Campionat European.
De exemplu, după toate meciurile din faza grupelor la ultimul turneu final european, desfășurat în vară, cei mai rapizi jucători n-au trecut de 34 km/h. Printre ei: Spinazzola (33,8 km/h), Kingsley Coman (33,7 km/h), olandezul Gapko (33,6 km/h) și galezul Daniel James (33,5 km/h).
Nu înseamnă neapărat că acești jucători nu sunt mai rapizi de atât, ci că în respectivele jocuri au înregistrat, ca nivel maxim, viteza respectivă.
Bale e cel mai rapid din lume
Comparativ însă cu vitezele cele mai mari dezvoltate vreodată de fotbaliști, Popescu e relativ departe. De exemplu, galezul Gareth Bale s-a apropiat de 37 km/h, ceea ce e comparabil cu deplasarea atleților din probele de 100 și 200 de metri, cu mențiunea că aceștia din urmă au capacitatea de a menține această viteză pe o distanță mai lungă decât atacantul lui Real Madrid.
Totuși, potențialul lui Octavian Popescu e chiar și mai mare decât viteza înregistrată la testele efectuate de Neubert. Practic, parametrii lui indică în mod clar faptul că poate trece ușor peste 35 km/h fiindcă probele pe care le-a trecut au fost făcute pe o distanță de cel mult 40 de metri. Iar viteza maximă pe care un fotbalist o poate atinge e bifată atunci pe intervalul 40-75 metri.
E lângă Salah, Sane și Aubameyang
În mai 2020, Eurosport a publicat un top al celor mai rapizi fotbaliști din lume. Pe primul loc Bale, urmat de un sud-american, Luis Advincula, jucător de bandă dreapta în naționala statului Peru.
Și francezul Mbappe stă excelent, apare în ierarhie cu o deplasare în teren de 36 km/h. Top 10 îl închid 3 jucători care au practic cifre extrem de apropiate de cele ale lui Octavian Popescu, în jur de 35 km/h: gabonezul Aubameyang, germanul Sane și egipteanul Salah.
- 1. Gareth Bale - 36,9 km/h
- 2. Luis Advincula - 36,15 km/h
- 3. Kylian Mbappe - 36 km/h
- 4. Karim Bellarabi - 35,28 km/h
- 5. Jurgen Damm - 35,27 km/h
- 6. Kyle Walker - 35,21 km/h
- 7. Iñaki Williams - 35,07 km/h
- 8. Pierre-Emerick Aubameyang - 35,05 km/h
- 9. Leroy Sane - 35,04 km/h
- 10. Mo Salah - 35 km/h
Usain Bolt a atins și 44 km/h
Primii fotbaliști care apar în acest top al vitezei dezvoltate în plin sprint sunt foarte departe de cel care deține titulatura de cel mai rapid om de pe pâmânt. E atletul Usain Bolt, multiplu campion mondial și olimpic la 100 de metri. Bolt a reuțit în 2009 o performanță uluitoare.
A alergat suta de metri în numai 9,58 secunde, un record mondial greu de bătut prea curând. În acea cursă, specialiștii au calculat că ar fi atins o viteză maximă de 44,72 km/h. Jamaicanul, acum în vârstă de 35 de ani, are nu mai puțin de 22 de medalii la Jocurile Olimpice și Campionatele Mondiale, dintre care 19 sunt de aur. Probele în care le-a cucerit: 100 m, 200 m și ștafetă 4X100 m.
Ianis Stoica ține aproape
Și celălalt puști de mare viitor pe care FCSB îl are acum în lot, Ianis Stoica, s-a descurcat aproape la fel de bine la testele fizice. Fiul fostului fotbalist Pompiliu Stoica a fost următorul în topul vitezei, aproape de nivelul arătat de Octavian Popescu.
Și în cazul său, foarte probabil dacă testul ar fi constat într-o alergare inclusiv pe distanța între 40 și 75 de metri, viteza maximă atinsă ar fi fost undeva în jur de 34,9-35 km/h. Ianis Stoica e născut în același an, 2002, și în aceeași lună, decembrie, cu Octavian. Cei doi sunt separați de 19 zile: Stoica e născut pe 8 decembrie, Tavi pe 27.
În 2013, Walcott era cel mai rapid
Fotbalul a evoluat la acest capitol, la viteza dezvoltată de jucători. De exemplu, în urmă cu 8-9 ani, conform măsurătorilor de la acea vreme, cel care reușea cel mai înalt punct al deplasării în sprint era engelzul Theo Walcott. El a fost măsurat cu 35,7 kilometri pe oră, nivel cu care în momentul de față nu ar urca pe podium.
Walcott a jucat mai bine de un deceniu la Arsenal și are aproape 50 de selecții în naționala Albionului. Ca trofee însă nu stă deloc bine: a câștigat două Cupe ale Angliei și o Supercupă a Angliei.
Ce e sistemul Catapult
- e cel mai modern și mai sofisticat sistem GPS la nivel mondial
- e utilizat cu precădere în sporturile de echipă
- foarte frecvent în fotbalul american, în fotbalul și rugby-ul din Europa, dar și în fotbalul australian
- e cel mai scump sistem de monitorizare GPS care există pe piață
- e utilizat și la antrenamentele de intensitate mare, gen duelurile unu la unu, doi la doi sau trei la trei, dar și la ședințe de pregătire cu intensitate mai redusă, exemple meciuri-școală 15 la 15 sau 10 la 10
- foarte bun pentru a determina încărcătura internă a unui fotbalist: frecvența cardiacă pe nivele: ce e până în 60% din capacitate înseamnă efort aerob, ce e între 60% și 80% e frecvența de trecere, ce e peste 85% e zona de deficit de oxigen și e zona de efort anaerob, iar sistemul arată cât de mult trebuie să lucreze un jucător anaerob
- calculează exact și încărcătura externă: distanța parcursă, vitezele de deplasare. Ce este peste 5,5 metri pe secundă înseamnă alergare tare, ce depășește 7 metri pe secundă înseamnă sprint
- e perfect pentru a structura un antrenament pe targetul pe care îl vrea un antrenor sau un preparator fizic. Exemplu: cu 3 zile înainte de meci, dacă staff-ul are în plan să se alerge 7.500 de metri la antrenament, se pune antena respectivă pe margine, iar antrenamentul e urmărit live pe tabletă, care oferă date în timp real, live, astfel că atunci când se atinge limita stabilită, ședința poate fi suspendată chiar mai devreme de timpul estimat pentru acel antrenament.