Interviu EXCLUSIV cu Răzvan Lucescu: "Am învăţat să devin un om liber după experienţa de la naţională"

Preşedintele Constantin Zotta îi face marcaj om la om, în timp ce, lîngă barul discret, el savurează în tihnă un pahar de vin alb. Şi e gata să explice unde se află Rapidul pe drumul pregătirilor, ce vise are pentru retur şi cum a trecut peste experienţa complicată de la "naţională".

- Răzvan, care ar fi concluziile după primul stagiu al Rapidului?
- La un astfel de cantonament poţi constata două lucruri: dacă echipa şi jucătorii s-au implicat serios sau au încercat să se dea deoparte, să evite efortul maxim. Sînt însă mulţumit de mentalitatea arătată, mai ales că a fost un stagiu lung, cu cinci meciuri jucate într-un timp scurt. În ultimele cinci zile am disputat trei partide, ceea ce e mult. Băieţii s-au prezentat însă bine, nu s-a plîns nimeni de oboseală.

"Aceşti jucători au făcut singuri să se vorbească frumos despre ei"

- Senzaţia e că dispui acum de un lot echilibrat, după venirile lui Pavlovici, Ioniţă, Vîtcă. Are Rapidul toate atuurile pentru a accelera spre titlu în retur?
- Băieţii aceştia au urcat în punctul de acum pentru că au înţeles importanţa acestui sezon, s-au motivat şi s-au antrenat bine. Au făcut singuri să se vorbească frumos despre Rapid! Nimeni însă nu poate avea pretenţii uriaşe de la ei, palmaresul lor arată că n-au foarte multe performanţe în spate, nici cei care sînt de mai multă vreme în lot. Au ajuns aici doar datorită muncii. Şi vrem să ne batem cu toate forţele, cu convingere, pentru event! Un campionat se cîştigă însă şi cu o conjunctură favorabilă, cu un pic de şansă.

"N-AŞ DORI SĂ-MI ADUC VIAŢA ŞI ÎNTR-UN FILM"

Antrenorul Rapidului se vede la 86 de ani în faţa unui şemineu, cu un pahar de coniac şi o carte în mînă.

Pînă atunci, se aşteaptă la un retur de campionat tensionat şi mărturiseşte că e pregătit să antreneze în străinătate

Răzvan Lucescu îşi felicită jucătorii pentru implicarea din stagiul de pregătire din Turcia şi vorbeşte cu sinceritate despre perioada petrecută pe banca "tricolorilor".

- Va fi greu să-l introduci în atmosfera echipei pe Ioniţă, care revine doar pentru şase luni, iar gîndul lui va zbura probabil înapoi către Koln?
- Nu cred că se pune problema aşa. El vine cu o dorinţă mare de revanşă faţă de sine în primul rînd, fără a fi neapărat cineva vinovat pentru perioada mai puţin bună petrecută în Germania. Să joci doar cîteva meciuri e cea mai mare frustrare pentru un fotbalist, iar el va avea şansa, la Rapid, să arate că a rămas un jucător important.

- Echipa a arătat în Antalya că suferă deseori în ofensivă. George Copos a propus deja o soluţie: Nikolici de la Steaua.
- Nu ştiu nimic despre aşa ceva.

- Crezi că returul încrîncenat care se anunţă va aduce o atmosferă şi mai încărcată în Liga 1, cu pericolul de a asista la scene gen Egipt şi în fotbalul românesc?
- Lucrurile sînt mai stabile la noi decît în Egipt, nu cred că putem ajunge la morţi pe stadioane. Dar va conta mult şi modul de comportament al conducătorilor, care transmit uneori mesaje prea agresive, oamenii simpli le preiau şi aşa se ajunge la bătaie. Dacă mă ghidez după tur, cînd fanii s-au măcelărit, au dat cu pumnul pe teren, au fost mari greşeli de arbitraj, scandaluri cît cuprinde, da, mă aştept la un retur tensionat! Dar, sincer, încerc să mă detaşez de aceste lucruri.

"Trăiesc liniştit, fără să mai ţin cont de ce zice unul sau altul"

- De echipa naţională, după plecare, ţi-a fost greu să te desprinzi?
- A fost o perioadă cu lucruri frumoase şi mai puţin frumoase. Viaţa e construită din experienţe, acumulezi mereu cîte ceva, iar pe banca României am avut posibilitatea să cunosc persoane deosebite, să intru în atmosfera unor partide la nivel de reprezentative, să pregătesc meciuri împotriva celor mai valoroşi jucători din lume, cînd am întîlnit Italia sau Franţa. Faptul că am ajuns să învăţ multe lucruri m-a făcut să nu mă mai preocupe temele negative. Sînt însă un om care se desprinde imediat de o anumită perioadă: cînd am spus gata, gata! E important ca, la final, să devii mai înţelept.

- N-ai avut totuşi o strîngere de inimă că n-ai fost pe banca României la meciul cu Brazilia, cu care n-ai ocazia să te confrunţi prea des?
- Nici una! Fac profesia asta cu pasiune, scopul fiecăruia, pînă la urmă, e să ajungă să trăiască mai bine. Iar după experienţa de la "naţională" am învăţat să devin un om liber. I-am mulţumit şi lui Mircea Sandu pentru că mi-a oferit şansa să-i conduc pe "tricolori", asta m-a ajutat să cresc.

- Poţi traduce un pic expresia "am învăţat să devin un om liber"? E loc de multe interpretări în cuvintele astea!
- Eee, m-am obişnuit cu speculaţiile! În fine, am învăţat să trăiesc liniştit, fără să mai ţin cont de ce zice unul sau altul, fără să mă mai preocupe să fiu disponibil în orice situaţii, să discut cu presa doar atunci cînd cred eu de cuviinţă. E suficient!

"Steaua e prea în spate, e complicat să mai ia titlul"

- E un avantaj pentru Steaua că va reveni, probabil, în Ghencea?
- Steaua a beneficiat de mulţi suporteri pe oriunde a jucat. Probabil că, avînd la stadion şi baza de cantonament, s-ar simţi mai bine acolo. Dar nu ştiu ce oferă mai mult Ghencea decît Naţional Arena, unde poţi aduce mai mulţi fani, forţa publicului e mai mare, încasările sînt superioare. Oricum, Steaua e undeva în spate şi e complicat să mai ia titlul. Are în faţa ei trei adversari tari, ar trebui ca steliştii să fie perfecţi şi ceilalţi să se încurce pe traseu. E puţin dificil. Dar e corect să-şi propună să se bată în continuare, asta înseamnă o mentalitate bună transmisă echipei.

- Ţi-e teamă de revenirea în cărţi a lui Cristi Borcea la Dinamo?
- N-am ce să comentez! Pentru mine, Dinamo nu înseamnă Cristi Borcea. Înseamnă Cătălin Munteanu, un jucător cu o clarviziune deosebită. Sau Dănciulescu, un caracter extraordinar. Sau Marius Niculae, un golgeter admirabil. Formează un grup omogen, condus cu echilibru de Ciobotariu. Ei sînt Dinamo!

20 de secrete din viaţa lui Lucescu jr.

Obsedat de perfecţiune, regretă că n-a mai făcut încă un copil, crede că există ceva după moarte.

- Unde preferi să faci o vacanţă?
- La mare. Mă linişteşte. Oriunde, numai să fie la mare!

- Emisiunea TV preferată?
- Mă uit numai la meciuri şi, uneori, la cîte un film, dar trebuie să am o stare de spirit anume ca să-l pot vedea pînă la capăt. În rest, nu urmăresc altceva la televizor.

- De ce te temi cel mai mult?
- Nu mă simt bine la înălţime.

- În ce ai vrea să te reîncarnezi, dacă ai putea?
- Îmi place personajul Răzvan Lucescu.

- Ce admiri la o femeie?
- Capacitatea de a te face să te simţi bine lîngă ea.

- Dar la un bărbat?
- Loialitatea, dacă o are.

- Ce deteşti cel mai mult la oameni?
- Ipocrizia şi lipsa de respect.

- Care e cel mai mare regret din viaţă?
- N-am avut curajul să mai fac un copil. N-am insistat suficient atunci, cînd copiii erau apropiaţi ca vîrstă.

- Cînd te-ai simţi manipulat?
- Se întîmplă de multe ori mici manipulări, şi între prieteni. Dar chestiuni minore!

- Ce actor ţi-ar plăcea să-l interpreteze pe Răzvan Lucescu într-un film despre viaţa ta?
- Chiar n-aş dori să-mi aduc viaţa şi într-un film! Şi aşa am prea puţină intimitate pentru mine şi familia mea! Mi-aş dori ca viaţa mea publică să privească doar profesia. Am însă un actor preferat: Al Pacino.

- Care e obsesia ta numărul unu?
- Vreau să fac lucrurile perfect! Ştiu însă că nu se poate şi asta îmi creează o presiune inutilă.

- Ce preferi dimineaţa? O cană cu ceai sau una cu lapte?
- Lapte cu cereale.

- Crezi în viaţa după moarte?
- Cred că atunci cînd murim nu se termină. Există ceva, dar n-aş putea să descriu.

- Dacă l-ai antrena pe Messi, ce i-ai spune la prima întîlnire în vestiar?
- Nu-l antrenez, aşa că Guardiola ştie mai bine ce are de făcut.

- Cum îl vezi pe Răzvan Lucescu la dublul vîrstei de acum?
- Adică la 86 de ani! Îmi doresc să stau într-un fotoliu, lîngă un şemineu, cu un pahar de coniac în faţă şi o carte în mînă. Şi să mă relaxez după ce am terminat de făcut sport!

- Ce ai fi făcut dacă nu exista fotbalul în viaţa ta?
- Nu ştiu. Mă număr printre norocoşii care au avut şansa de a-şi descoperi şi de a-şi urma pasiunea pentru fotbal.

- Ce te relaxează cel mai mult?
- Să citesc şi să alerg pe bandă cu căştile de muzică pe urechi, după un meci tensionat.

- Care e sfatul cel mai preţios pe care l-ai dat copiilor tăi?
- Ei ar trebui să răspundă la această întrebare, dacă le-am dat sau nu sfaturi preţioase. Dar cred că indiferent de poveţele pe care le dai sau le primeşti, e important ca fiecare să-şi facă propria experienţă de viaţă.

- Vinul preferat?
- Pinot Grigio.

- Dacă ai porni într-o călătorie în jurul lumii, cu ce ai alege să o faci: balon, maşină, pe jos, vapor?
- Cu maşina ar fi prea obositor, n-aş mai simţi nici o plăcere. Cu balonul e riscant, se ciocneşte vreo pasăre de el şi rămîi pe drum. Pe jos n-ai ajunge niciodată. Aşa că aş prefera vaporul. Ai avea ocazia de a merge dintr-un oraş în altul, ai vizita, te-ai delecta, ai trăi o vacanţă minunată.

"Voi încerca în curînd şi o experienţă ca antrenor în străinătate"
Răzvan Lucescu spune că se simte pregătit să preia oricînd o formaţie de peste hotare pentru o primă experienţă externă în cariera sa de antrenor: "Am avut posibilitatea s-o fac pînă acum, dar am preferat să rămînîn ţară. Nu am însă un campionat preferat unde aş vrea să merg, fiindcă îmi plac la fel de mult Italia, Spania, Franţa, Anglia, Turcia, Ucraina". Şi punctează că versiunea de a-l înlocui pe Mircea Lucescu la Şahtior după accidentul suferit de tatăl său e o farsă mediatică: "O mare aberaţie promovată de o parte din presa românească".

"Pe 12 februarie, tata va fi în Antalya cu Şahtior. Nu se pune problema să renunţe sau să se retragă o perioadă. Din contră, astfel de situaţii te îndîrjesc să mergi mai departe" (Răzvan Lucescu)

"După două luni şi jumătate de absenţă, Herea a făcut doar două antrenamente complete cu mingea în stagiul din Antalya. Are nevoie de dorinţă, ambiţie şi determinare pentru a reveni. Ovidiu arată asta!" (Răzvan Lucescu)

"Steaua s-a întărit în această iarnă, depinde cît de repede se vor adapta noile achiziţii pînă la ora «dublei» cu Twente. Poate fi însă un dezavantaj pentru ei că nu intră încă ritm" (Răzvan Lucescu)

"Ne-a dezechilibrat un pic plecarea lui Dinu Gheorghe la acel moment. A fost şi un reproş pe care i l-am adus, acela că nu mi-a spus şi mie care erau relaţiile lui cu George Copos. Dar a fost un reproş ca între prieteni, nimic altceva" (Răzvan Lucescu)