Articol de GSP - Publicat marti, 24 ianuarie 2012 00:00 / Actualizat marti, 24 ianuarie 2012 22:48
George Galamaz(30 de ani) a cîştigat totul în România şi face parte din galeria selectă a fotbaliştilor care au evoluat pentru toate cele 3 puteri din Capitală
- George, ai copilărit în Bucureşti şi ai început fotbalul la Sportul Studenţesc. De ce Sportul şi nu Steaua sau Dinamo?
- Jucam fotbal, ca toţi copiii, în cartier. Locuiam în Regie, iar la 6 ani m-a dus tatăl meu la Sportul pentru că era aproape de casă, dar şi fiindcă era o echipă frumoasă. Era un eveniment pentru mine să merg la meciuri şi savuram fiecare partidă. Sportul a fost tot timpul o pepinieră pentru fotbalul românesc. Mulţi fotbalişti buni şi-au început cariera în Regie.
- Ulterior ai ajuns să joci pentru toate celelalte trei echipe mari ale Capitalei. Cum e să treci din vestiarul Rapidului în cel al lui Dinamo şi de aici în cel al Stelei?
- Mă bucur că fac parte din puţinii fotbalişti care au reuşit să joace la "tripletă". Fiecare echipă e specială în felul ei. Pe Rapid suporterii, atmosfera o fac specială, la Dinamo grupul de băieţi, vestiarul, iar pe Steaua tradiţia. Steaua este cea mai galonată echipă, chiar este!, prin tot ceea ce face.
Steaua reuşită, nu eşec
- De ce nu ai reuşit la Steaua?
- Depinde ce înseamnă a reuşi. Cu mine în teren Steaua a cîştigat primul său trofeu în ultimii 5 ani. Eu mi-am încheiat contractul acolo şi am decis să o iau pe un alt drum.
- Unde te-ai simţit mai fotbalist, la echipele cu suporteri fanatici în spate sau la Urziceni?
- La mine a fost o contradicţie. Normal că te simţi mai fotbalist unde e stadionul plin, dar pentru un jucător performanţele sînt cele care contează. La Urziceni a fost perioada cea mai bună a carierei, de acolo am reuşit să prind echipa naţională, Liga Campionilor, să cîştig titlul.
- Care sînt calităţile care te-au impus căpitan la Urziceni?
- Asta ar trebui să-l întrebaţi pe Dan Petrescu. Poate că eram cel care muncea foarte mult şi fiindcă eram şi o voce puternică în vestiar. Tot ceea ce am realizat am realizat cu multă muncă şi sudoare. Munca învinge întotdeauna talentul.
- Cum e Dan Petrescu ca antrenor?
- E serios în tot ceea ce face. Cu siguranţă îşi va împlini visul de a antrena la Chelsea sau la echipa naţională. Acum e la început de drum şi lui îi place să ia totul pas cu pas.
Gigel Bucur, cel mai periculos
- Care a fost atacantul care ţi-a pus cele mai mari probleme în carieră?
- Au fost mai mulţi, cei de la Liverpool, Kanoute de la Sevilla, din ţară Dănciulescu, Niculescu, dar cel mai periculos mi s-a părut Gigel Bucur. E mic, foarte rapid şi recuperezi mingea extrem de greu de la el.
- Nu ai plecat să joci pentru o echipă de afară. De ce?
- Aşa s-au aliniat planetele. Am avut o ofertă foarte bună şi acum, din China, pe mulţi bani, dar pentru mine familia este cea mai importantă. Curînd o să devin tătic şi mi-ar fi fost foarte greu să stau departe de familie.
- De ce ai ales Universitatea Cluj?
- Mi-a plăcut proiectul de aici. Sînt oameni serioşi, totul se face calculat, treptat, nu în grabă. "U" e o echipă frumoasă, de tradiţie. Am cîştigat tot ce se putea cîştiga în România, dar mai vreau trofee şi cu noua mea echipă.
Începe procesul
Mîine este primul termen în procesul pe care George Galamaz l-a intentat huliganului ploieştean care l-a lovit la meciul Stelei cu Petrolul, de la sfîrşitul lunii octombrie. "Justiţia va face dreptate. Are 3 capete de acuzare, dar nu ştiu ce pedeapsă va primi. Ceea ce s-a întîmplat sper să fie un exemplu pentru ceilalţi şi astfel de incidente să nu se mai repete. Cu siguranţă aş reacţiona imediat într-un caz similar, indiferent dacă îmi este coleg sau adversar, pentru că trebuie să ne apărăm între noi", a spus Galamaz.
Contre cu Stăncioiu
Portarul CFR-ului, Eduard Stăncioiu, este unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Galamaz. Cei doi se contrează acum cu fiecare ocazie pe rivalitatea dintre "U" şi CFR. "Ne tachinăm deseori. Împotriva lui Stăncioiu am jucat de multe ori şi ne-am înjurat pe teren. De fiecare dată cînd voia să cîştige un trofeu, CFR-ul ne chema pe noi, Unirea Urziceni, fiindcă nu i-am bătut niciodată", şi-a amintit stoperul de 30 de ani.