Articol de GSP - Publicat miercuri, 18 martie 2020 20:30
Fostul arbitru Ion Crăciunescu, 69 de ani, a povestit la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu" un episod șocant în care a fost implicat.
- Ion Crăciunescu a arbitrat 230 de meciuri în prima ligă din România;
- A fost delegat la Campionatul European de tineret din 1988, la finala Campionatului European de juniori din 1992, la semifinala Cupei Intercontinentale din 1995;
- Tot în 1995, Crăciunescu a condus la centru și finala Cupei Campionilor Europeni, Ajax Amsterdam - AC Milan 1-0.
- Ion Crăciunescu s-a retras din arbitraj în anul 1996. De atunci a fost președinte la echipe din Liga 1, președintele Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul FRF, acum fiind analist TV.
Ion Crăciunescu: „Mă uitam la cer și ziceam: «Doamne, nu-mi mai văd copiii acasă!»”
Episodul horror povestit de Ion Crăciunescu a avut loc în noiembrie 1980, la meciul Minerul Anina - FC Bihor 1-1, din seria 3 a Diviziei B. Atunci, sute de oameni au invadat terenul la finalul partidei să-i ceară socoteală pentru deciziile luate.
- Nelule, te-a fugărit careva în carieră?
- Aoleu! La un meci Anina cu Bihor. A fost cea mai groaznică partidă! Mă uitam la cer printre jucători și ziceam: „Doamne, nu-mi mai văd copiii acasă!”. Să te ferească Dumnezeu... Nu știe nimeni ce-i furia mulțimii. E o forță incredibilă.
- Ce s-a întâmplat acolo?
- La Anina se descoperiseră șisturile bituminoase. Marea resursă de energie a țării. Oamenii ăia erau niște amărâți într-un oraș minier, erau izolați de lume, erau vai de ei. La începutul jocului, mi-a zis unul: „Te văd băiețel frumușel. Nu ți-e milă de tine? Ești nebun?". Eu cu „galbenele”, cu una, cu alta, dar la pauză n-am putut să ajung la vestiare.
- I-ai enervat așa repede?
- M-au luat unii cu niște pietre direct. Am rămas la centrul terenului. Terenul era băgat în munte. În dreapta era muntele, în stânga o prăpastie. La final au rupt ăia gardul și-au venit spre mine. Eram mai rebel, v-am zis, cu plete. M-a luat o namilă de păr, mă ținea cu două mâini, nu mai atingeam pământul. Și mi-a zis doar atât: „Ți-am zis că-ți beau sângele?!”. M-au luat la pumni și la picioare. Erau trei milițieni acolo care s-au aruncat pe mine. În tribune mai erau și niște militari, care au sărit și s-au luat la bătaie cu minerii. M-au scos din ghearele nenorociților!
- Și nu te-ai dus la Miliție?
- Ce să mă duc la Miliție, m-am dus direct la spital! Patru pagini au scris în raportul de la spital. Când am ajuns acasă eram desfigurat, plin de vânătăi, a început nevastă-mea să plângă când m-a văzut.
"Cel mai greu moment? Veneam după un meci Steaua-Dinamo cu Constantin în mașină. Eu eram la volan. Mai aveam vreo 20 de kilometri până la Vâlcea. Pe Dealul Negru, într-o curbă, erau două benzi și veneau două TIR-uri pe contrasens. Eu mă duceam direct în ele! Și acolo era singurul refugiu pe dreapta pe o porțiune de 5-10 kilometri! Am pus frână instant și am oprit în refugiu. A fost momentul în care ne-a murit moartea. Am scăpat"
Ion Crăciunescu
URMĂREȘTE AICI INTEGRAL EMISIUNEA CU ION CRĂCIUNESCU
Comeback neașteptat! Cristi Balaj semnează și va fi noul președinte al clubului din Superliga
Știm finala barajului de Conference League » Când și unde se va disputa