Istoricul Gheorghe Bodea explică de ce doar "U" ar trebui să joace pe Cluj Arena: "Politicul să asculte sufletul oamenilor"

A îmbrăcat pentru cîteva minute roba avocatului. E bine pregătit pentru caz. Gheorghe Bodea a venit la bară pentru a pleda pentru Universitatea Cluj. O făcuse şi înainte în cărţile pe care le-a scris despre istoria "şepcilor roşii". A considerat că nu poate asista pasiv la cererea concitadinei CFR de a împărţi noua arenă a Clujului. Dialogul a curs şerpuit pe cărările amintirilor, pavate cu detalii emoţionante. Pentru "Povestaşul" Gheorghe Bodea nu există decît un singur răspuns la solicitatea feroviarilor.

- Preşedintele CFR-ului, Iuliu Mureşan, susţine că echipa sa trebuie să aibă prioritate pe " Cluj Arena".
- Există în viaţa familiilor momente de răscruce, cînd unul dintre cei doi fraţi, care se înţeleg foarte bine de-a lungul anilor, o apucă pe căi greşite. Celălalt se înclină, dar îşi construieşte un cuib. În acest moment, primul, care îl neglijase, are pretenţia să intre în cuibul nou. Această metaforă seamănă cu ce se întîmplă acum. Clujul a avut din 1911 o arenă.

- Cui aparţinea stadionul?
- Era al municipiului Cluj. A fost construit, pentru că la Olimpiada de la Londra din 1908 un student clujean (n.r. Ştefan Somodi) a luat locul doi la săritura în înălţime (n.r 1,88 m). El se antrena pe locaţia de azi a liceului "Ady Şincai" pe nisip. Factorii sportivi ai Universităţii maghiare din acel timp, cu studii la Berlin, Belgia, Olanda, au iniţiat construirea unui stadion pentru fotbal şi atletism. Fotbalul avea peste 20 de ani de vechime în Cluj.

Erau echipele studenţilor, funcţionarilor, evreilor bogaţi, muncitorilor de la Căile Ferate Maghiare - MAV. În 1907, în Ungaria, s-au înfiinţat echipe în toate centrele unde existau ateliere de reparat utilaje feroviare. Aşa a apărut şi la Cluj echipa muncitorilor de la Căile
Ferate Maghiare.

"O minciună sfruntată"
- Această echipă devine mai tîrziu CFR?
- Vreau să pun la punct o ingresiune fatidică a acestei echipe CFR, care şi-a trecut 1907 ca an de apariţie. Este o minciună sfruntată. Mă mir că Ministerul Transporturilor nu a sesizat această minciună. CFR-ul s-a înfiinţat în 1920. A fost o formaţie fără valenţe deosebite. După 1948 existau mai multe formaţii muncitoreşti, iar partidul a hotărît ca ele să fuzioneze. Au fost multe disensiuni. Doctorul Constantin Rădulescu, crescut de "U" şi medic la Spitalul CFR, a fost chemat de directorul Regionalei CFR. "Noi te plătim, iar dumneata antrenezi Universitatea. Te rog să preiei echipa CFR".

- Şi a acceptat?
- Rădulescu a preluat echipa şi a avut mare noroc că Teaşcă, antrenorul Universităţii, i-a dat afară pe Ivansuc, Petru Emil şi Vasile Alexandru. Doctorul Rădulescu i-a adus la CFR pe cei trei, toţi oameni de naţională. În jumătate an, cei trei şi cu grecul Matzourakis, o
extremă stîngă cu o viteză foarte bună şi şut năprasnic, au promovat împreună în Divizia A.

- Unde juca atunci CFR?
- Jocurile aveau loc sus, în Gruia, dar stadionul nu avea tribune. Rădulescu a intervenit la Regionala CFR şi s-au construit tribunele de beton, tribune construite deci tot pe bani publici. De aici intervine nodul gordian, hai să-l tăiem.

"Casa părintească nu se vinde"
- Tăiaţi-l!
- "U" a jucat din 1919 pe acest teren. Este casa, este locul de naştere. Îmi aduc aminte de nişte versuri ale lui Grigore Vieru, "Casa părintească nu se vinde". Acest stadion este casa părintească a lui "U".

- Sînt voci care susţin că azi este vorba de un alt stadion, construit din bani publici.
- Terenul este acelaşi, locul este acelaşi. În locul casei părinteşti s-a construit un palat. Şi locul acela a fost udat cu sînge de "uist". Ţin minte un meci din 1947, cînd "U" a jucat cu Oradea, iar atacantul oaspeţilor, Vaczi, un vîrf foarte puternic, nu putea fi oprit dacă scăpa spre poartă. Într-un astfel de moment, doctorul Mircea Luca şi-a pus capul în bocancul lui Vaczi. Şi-a spart capul, sîngele curgea şiroaie. A leşinat, a fost scos pe braţe.

Pe margine nu existau atunci medici. Colegul lui de echipă, medicul Coracu, l-a pansat şi Luca a intrat din nou în teren şi s-a luptat pentru victoria Universităţii.

- Aţi fi dorit ca numele noului stadion să fie "Mircea Luca"?
- Mă gîndesc să le propun suporterilor să punem ban de ban şi, dacă nu vor ca pe acest stadion să fie undeva scris numele lui Mircea Luca, dacă le e ruşine de acest nume, noi îi vom face o statuie. Vom ruga primăria să ne concesioneze 5 metri pătraţi în faţa unei intrări şi vom aşeza acolo statuia, unde vom aprinde lumînări în memoria uiştilor decedaţi şi vom depune flori la fiecare meci. Luca a fost căpitanul echipei, un tînăr înalt, slab, dar plin de forţă, cu un cap care m-a impresionat. A fost un mare medic ORL-ist, profesor
universitar. I-am spus că m-a impresionat figura lui, de om hotărît, care trebuia să învingă.

"Dacă ne batem joc de sentimente, ajungem la conflicte"
- Vă deranjează denumirea de "Cluj Arena"?
- Este un nume nefericit. Nu se cunoaşte DEX-ul. Arena, în concepţia lingvistică, este locul acoperit cu nisip pe care gladiatorii luptau cu animalele sălbatice. Arena era înconjurată de tribune, vezi Colosseumul. Aceeaşi greşeală se face şi la Bucureşti. Termenul corect este cel de stadion. Cine a gîndit denumirea habar nu are de limba română. Am vrea ca încăperile stadionului să poarte numele unor foşti jucători ai Universităţii, Guga, Ivansuc, Mateiannu, Luca, Anca.

- Cum combateţi teza conform căreia, pe un stadion construit din bani publici, oricine are dreptul să joace, deci şi CFR?
- Repet, aici este casa unde s-a născut echipa.

- Mai e loc de sentimente în lumea pragmatică în care trăim?
- Sentimentele sînt la baza fiinţei umane. Dacă ne batem joc de sentimente, ajungem la conflicte. Războaiele au plecat de la nesocotirea sentimentelor naţionale, umane, politice. Sentimentul este elementul chintesenţă al fiinţei umane. Sper că nu vom fi alungaţi din nou, ca în 1940, cînd a fost alungată toată românimea din Nordul Transilvaniei peste graniţa vremelnică. Aşa s-a născut bejenia. Nu aveau altă opţiune. Erau studenţi şi Universitatea pleca.

"5 km/zi în celulă"
- A mai fost un alt moment de cumpănă?
- În 1946, cînd a fost greva studenţilor din Cluj, la care a participat şi echipa de fotbal, "U" a fost ameninţată de rectorul Petrovici că va fi desfiinţată dacă jucătorii nu renunţă la grevă.

- Şi au renunţat?
- Fac o paranteză. Bartolomeu Anania, fostul mitropolit, era student la Medicină şi a locuit un timp în cabana din Parcul "Haţieganu" împreună cu atletul Ion Moina. Era trezit dimineaţa la 5 de Moina care-l ducea să alerge, apoi îl arunca în martie, în bazin, să înoate.
Mitropolitul îi mulţumeşte lui Ion Moina, în cartea sa de memorii, că l-a oţelit. Peste cîteva luni era închis şi a rezistat cu biro învăţînd de la Moina că se poate fugi cinci kilometri pe zi şi într-o celulă. Zece paşi înainte, zece paşi înapoi, pînă cînd faci 5 kilometri.

- Anania a fost liderul grevei pornită împotriva regimului comunist şi a tendinţelor antirevizioniste ale celor care nu acceptau că Ardealul a redevenit teritoriu românesc.
- Valeriu Anania era urmărit de siguranţă şi s-a refugiat în pădurile Făgetului, unde l-au dus doi studenţi din Mănăştur, care îl aprovizionau cu mîncare, ziare. Avea şi o maşină de scris pe care scria manifeste. A fost chemat unul dintre mentorii Universităţii Cluj, un profesor universitar, ştiindu-se că îl cunoaşte pe Anania, că-l va găsi, să-i ceară să-i convingă pe fotbalişti să iasă din grevă. Anania a fost în fruntea manifestaţiei din 9 mai. Echipa a rămas în grevă pînă la final.

- Şi ce le-a spus fotbaliştilor?
- Întîlnirea secretă a avut loc într-o noapte într-o casă din Mănăştur. I s-a comunicat hotărîrea Rectoratului şi Anania a transmis echipei să reziste pentru că greva va triumfa.

"Şantajul unui om fără scrupule"
- Să revenim la situaţia actuală. E justificată solicitarea CFR-ului?
- Nu are ce căuta CFR-ul acolo, e aşteptată doar cînd va juca împotriva Universităţii într-un meci de campionat. Altfel, va ieşi război civil. Asistăm la un şantaj ordinar din partea lui Paszkany, şantajul unui om fără scrupule. Să vii să spui că renunţ la idee dacă îmi daţi 15 milioane de euro! El a cîştigat 18 milioane de euro din Liga Campionilor, poate să facă modernizări la stadion.

- Dacă autorităţile acceptă cererea CFR-ului?
- Vom organiza o demonstraţie. Vom strînge cîteva mii de oameni, vom influenţa politicul să asculte de sufletul oamenilor. Am remarcat că fanii echipei din Gruia nu vor să joace în altă parte. Dacă în chip monstruos, ar veni CFR să joace un meci, ar fi un scandal cum n-a văzut nici o echipă din România.