Articol de Alexandru Grigore - Publicat luni, 11 ianuarie 2021 18:52 / Actualizat luni, 11 ianuarie 2021 20:59
Andrei Prepeliță (35 de ani) a pus stop carierei de jucător și face echipă cu Mihăiță Ianovschi pe banca lui FC Argeș, clubul la care a început fotbalul mare. I-a condus deja pe alb-violeți ca „principal” în ultimele 3 etape din 2020.
- O retragere pe neașteptate, nu? Parcă nu era programată pentru iarna asta...
- Da, nu era nimic programat. Cum am spus-o și după cele 3 meciuri în care am stat pe bancă, nu puteam face două lucruri în același timp. Nu știu dacă era timpul, 35 de ani, însă cred că am realizam cam ce mi-am propus în cariera de fotbalist. Am mai avut și o problemă mai gravă, în ultimul an, când doctorii mi-au zis să mă opresc. Am continuat, deși doi din trei doctori îmi ziceau stop, pentru că riscam să pățesc ca Mihai Neșu.
VIDEO. ADIO, FOTBALULULUI! Andrei Prepeliță, amintiri din cariera de fotbalist și planuri de viitor: "Am căutat mereu să fur meserie de peste tot"
Andrei Prepeliță s-a retras, dar rămâne la FC Argeș
- Probabil că în vară oricum puneați punct...
- Probabil. Nu știu! Depindea totul de cum vom termina. Nu contează că n-am avut un meci de retragere. Au fost fotbaliști mari care n-au avut. Nu cred că era cazul la mine. Cred că mai multe gânduri ai când e programată retragerea decât atunci când e totul pe neașteptate.
- V-am văzut, v-ați antrenat cu băieții... veți mai intra dacă va fi nevoie?
- Nu știu încă. Deocamdată eu nici nu pot sta pe bancă, va trebuit să ocup altă funcție. Știți cum e din cauza pandemiei, jucătorii stau în tribună. Nu știu cum voi face. Nu știu nici dacă voi mai intra, niciodată să nu spui niciodată. Vom vedea și ce jucători vor mai veni. La ora actuală, decizia e luată, să nu mai intru, dar cine știe? Nu se știe niciodată.
- E mai greu acum? Ați simțit puțin gustul...
- E normal să fie mai greu. Ca antrenor trebuie să ai grijă de 20 de jucători, ca fotbalist ești atent la ceea ce ai tu de făcut. Însă nici ca jucător nu-i ușor, credeți-mă! Nu pot spune că mi-a fost ușor ca jucător, în toți acești ani. Am fost serios, asta a făcut să reușesc.
- Ce i-a lipsit lui FC Argeș la începutul campionatului?
- S-au întâmplat multe lucruri după promovare, într-un timp scurt. Multe schimbări, așa că omogenitatea nu prea a fost la un nivel bun. Am avut de pierdut, însă pe final cred că ați văzut că am arătat mai bine. Sperăm să creștem și mai mult acum, după pauză. Să uităm ce a fost, important e ce va fi!
- Vă doreați să faceți pasul spre antrenorat? Sau a venit întâmplător?
- Îmi doream. Eu mi-am făcut liceu, facultate, am terminat master, am carnet de antrenor. N-am avut timp să-mi iau licențele, deși beneficiam datorită meciurilor în națională și cupele europene de o derogare pentru a lua licențele B și A cumulate. Însă trebuia să fiu retras din activitate. Voi vedea de acum, dacă voi face aici sau în străinătate.
Regretul carierei lui Prepeliță: fără prezență la Mondial
- Aveți vreun regret?
- Nu! Cam tot ce mi-am dorit s-a întâmplat. Poate o calificare la un Campionat Mondial. Ar fi fost frumos, dar, din păcate, n-am mai reușit de mult timp o asemenea performanță. Sunt mulțumit de ceea ce am realizat. Am făcut totul cu suflet, am dat 100%. Mereu când am ieșit de pe teren am simțit că am dat tot ce-am putut, deși poate nu eram în cea mai bună formă.
- Eșecul cu Ludogoreț?
- Cred că rămâne cea mai mare tristețe. Simțisem gustul grupelor Champions League. Nu-i ușor să pierzi așa. Eram atât de aproape! Poate că dacă era portarul lor ne-am fi calificat. Aveau și moral bun după golul ăla marcat în minutul 90. Decizia aceea luată de portarul lor, când l-a blocat pe Varela, pare că a fost biletul câștigător. Nici penalty, nici gol. E istorie!
- Ați jucat apoi pentru ei, se mai simțea mirosul acelui succes?
- Da, și când am ajuns eu acolo și am început campania de calificare, puneau tot același meci ca film motivațional. Mi-a fost bine la Ludogoreț, am ales să merg acolo deși aveam oferte mai bune. M-am gândit și la echipa națională atunci. Eram și aproape de casă, jucam și în cupele europene. Aveam oferte de la arabi, turci și din Statele Unite. Aveam 29 de ani și nu avusesem nicio experiență externă. De asta n-am plecat peste mări și țări.
- Argeșul a revenit în L1 după mult timp, dar e posibil ca suporterii să nu poată vedea niciun meci pe stadion. Cum se simte asta în oraș?
- Uite, situația n-a fost prea bună. Pe unde mă duc, la cumpărături, la spălătorie sau în alte locuri, fanii întreabă. Toți așteaptă ca echipa să meargă. Mi-aș dori ca măcar pe final de campionat să poată veni și fanii pe stadion. Iar dacă ne mai și salvăm, va ieși ceva frumos. Pierdem mult fără ei. Și în Divizia B au umplut stadionul de câteva ori. Acum, după 11 ani, voiau să vadă meciuri frumoase la Pitești.
488 de meciuria adunat Andrei Prepeliță în carieră
6 cluburia bifat fostul mijlocaș: FC Argeș, Universitatea Craiova, FCSB, Ludogoreț, Rostov și Concordia Chiajna
14 meciuria strâns Prepeliță la echipa națională
Am căutat mereu să fur meserie de peste tot. Am simțit când un antrenor greșește anumite chestii și am învățat ca eu să nu repet asta când va fi să conduc un vestiar. Am lucrat cu mulți antrenori buni, de la care am avut ce lua
Nu-s genul de antrenor care să facă compromisuri. Am o situație financiară bună. N-am nevoie să mă gândesc la alte lucruri care se mai practică. Sunt liniștit
N-am fost unul dintre preferații patronilor. Nici nu mi-am dorit. Eram mai retras de fel. Însă am colaborat bine cu toți: Penescu, Mititelu și Becali. Singura șicană a fost cu domnul Gigi înainte să plec, când nu mă băga pentru a mă forța să semnez. Dar apoi s-a rezolvat
În iarnă e greu să aduci jucători. Am tot vorbit și eu, dar la cei care-s liberi acum trebuie să te uiți de 3 ori. Sigur sunt refuzați de alte cluburi sau sunt dați la o parte de alții. Nu vrem să facem greșeli, să aducem jucători care să nu ne ajute
- Andrei Prepeliță
Citește și alte știri despre fotbalul din Liga 1:
„Spion” la antrenamentul lui Sepsi » Un fotbalist, cameraman deghizat cu GoPro :)
)
)
)
)
)
)
)
)
