Trei în linie, dar unul la dublaj! Sistemul cu libero revine timid în fotbalul românesc

Meciul tur din cadrul barajului pentru promovare în Liga 1, dintre Săgeata Năvodari şi Voinţa Sibiu, scor 0-0, a scos în evidenţă un concept tehnico-tactic foarte rar întîlnit în fotbalul românesc şi în cel internaţional. Antrenorul echipei oaspete, Alexandru Pelici, a folosit un sistem defensiv cu trei fundaşi centrali, dintre care unul, Dumitru Apostol (30 de ani şi 1,81 metri înălţime), a avut rolul liberoului clasic!

Nu însă şi poziţia lui Franco Baresi sau a lui Belodedici de acum 15-20 de ani. Lua adîncime cîţiva metri în spatele liniei defensive doar în momentul în care adversarii jucau minge lungă, pentru a asigura astfel dublajul celorlalţi doi stoperi care intrau în marcaj la vîrfuri.

"Jucăm ca Napoli"

Pelici, fost stoper la viaţa lui, a explicat: "Noi jucăm cu trei fundaşi centrali în linie, dar nici unul nu este libero clasic. Acelaşi sistem defensiv îl foloseşte şi Napoli, iar noul antrenor al lui Inter Milano, Gian Piero Gasperini, este şi el adeptul acestui modul. Nu se mai poate azi să ţii permanent un apărător în spatele liniei pentru că ar scoate din ofsaid adversarii care scapă pe margini. În funcţie de adversar însă, doi stoperi îşi iau în primire atacanţii în zona lor, iar cel care rămîne liber asigură dublajul. Se poate spune că e un libero în linie".

Sistem demodat în Europa

În fotbalul adevărat din Europa, echipele care folosesc trei fundaşi centrali pot fi numărate pe degete. În Italia, Napoli şi Genoa au rămas singurele după ce Lazio a revenit anul trecut la linia modernă cu patru apărători. Astfel, s-a creat locul de fundaş stînga pentru Ştefan Radu. Sezonul trecut, nici o echipă din Liga 1 nu a folosit modulul cu trei fundaşi centrali, toate au jucat cu patru pe linia de fund.

Petrescu a luat 8 puncte în Ligă

Unirea Urziceni a fost ultima echipă din România care a jucat cu libero. Dan Petrescu a apelat însă la acest sistem doar în Liga Campionilor, cînd şi-a baricadat spatele cu Maftei, pe care l-a cumpărat cu 400.000 de euro de la Rapid special pentru a-i asigura pe fundaşii de marcaj Galamaz şi Bruno Fernandes. Astfel, "Bursucul" a obţinut 8 puncte cu Unirea în grupele Champions League, record pentru România. Maftei a mai jucat libero în primul mandat al lui Răzvan la Rapid, într-o defensivă din care mai făceau parte în centru M. Constantin şi I. Rada.

"Capello a desfiinţat postul de libero"

Directorul Şcolii Federale de Antrenori, Mircea Rădulescu, consideră că vremea liberoului a apus de mult. "Postul de libero, în sine, a dispărut, de prin '95-'96, cînd Capello i-a cerut lui Baresi să nu mai joace în spatele fundaşilor centrali de la Milan şi să urce în linie cu ei. N-au dispărut însă şi sarcinile postului. Alternativ, apărătorii centrali au sarcina de a face dublaj, dar revin imediat în linie cu ceilalţi fundaşi. Cînd a ieşit Italia campioană mondială în 2006, Cannavaro făcea pereche de stoperi cu Materazzi, dar avea rol de libero. Culegea baloanele pentru care se lupta colegul său mult mai masiv".

Curiozităţi defensive
Postul de fundaş este creaţia scoţienilor, care, în jurul anului 1863, au retras din numărul celor 10 înaintaşi doi jucători, plasaţi unul în spatele celuilalt, în faţa portarului. Apoi, tot scoţienii au decis în anul 1872 aşezarea celor doi jucători din faţa portarului pe aceeaşi linie, lateral, formînd compartimentul defensiv. În 1925 au apărut 3 fundaşi, «măturător» şi doi fundaşi de marcaj. În anii '70 a apărut şi un al cincilea fundaş, pe poziţie centrală, în cadrul apărărilor "beton".

"A părut că am folosit libero clasic deoarece Apostol se retrăgea mult. Ştiam că Săgeata uzează de minge lungă" (Alexandru Pelici, antrenor Voinţa Sibiu)

"Sistemul cu trei fundaşi centrali asigură o densitate mai mare în zona centrală a porţii, de unde se înscriu cele mai multe goluri, iar unul dintre stoperi poate urca şi crea superioritate la mijloc pe faza ofensivă" (Alexandru Pelici, antrenor Voinţa Sibiu)