ANALIZĂ GSP » O comparație între România și celelalte 19 echipe deja calificate la Euro: 10 factori fotbalistici și 10 sociali

România e printre primele 20 de calificate la Euro 2016 din Franța. Alături de nume mari, precum gazda, Italia, Spania, Germania, surprize ca Albania și Islanda sau țări high-class, cum ar fi Elveția.
Imediat după calificare, tabăra nemulțumiților și cea a entuziaștilor s-au întrepătruns în smîrcuri de opinii și comentarii. "N-avem ce căuta acolo. Sînt doar țări tari. O să ne facem de rîs. Nu ieșim din grupe", a comentat, generic, prima categorie. Cu un răspuns pe măsură, de tipul "Bravo, România! Sîntem mîndri de voi! Cît despre cei care critică, așa-i românul. Atît de pesimist încît singura întrebare la care ar răspunde cu «da» este «Coborîți la următoarea?»".

Am încercat să ne dăm seama unde ne poziționăm. Clar nu la extreme. Însă mai aproape de recele criticilor ori fierbintele exuberanței?

Ne depășesc aproape toți

Am ales 10 factori fotbalistici și 10 sociali. De la numărul de fotbaliști legitimați, jucători în ligile importante ale Europei, numărul de cluburi pe de-o parte la procentul de alfabetizare, salariul mediu ori rata natalității pe de alta. Fiecare țară cu echipă calificată a primit un punctaj, de la 20 la 1 punct, în funcție de poziționarea în ierarhia criteriului respectiv. Dacă două sau mai multe erau la egalitate, erau așezate la același nivel al punctajului.

Ne-am bazat atît pe prezent (număr fotbaliști legitimați vs. rata natalității) cît și pe factori cu accent istoric (suprafața țării respective vs. participări la turnee finale). Au rezultat două clasamente din care reiese că sîntem în coada Europei reprezentate la turneul final. Însă măcar la fotbal stăm mai bine decît la criteriul social :)

GEOGRAFIC ȘI SOCIAL. Doar Albania e sub noi!

A. POPULAȚIE

E unul dintre capitolele la care stăm bine și unul din cele două în care intrăm în top 10. Toată Islanda, "lanterna", e între Timișoara și Iași. Ambele orașe cu un singur reprezentat la "națională", Torje, respectiv Pintilii.

* milioane locuitori

B. SUPRAFAȚĂ

Luăm avans, arealul întins al României ne aduce în frunte. Pentru puțin timp.

* mii de kilometri pătrați

C. PIB

Pierdem teren și ieșim din top 10. Sub noi sînt chiar 5 din cele 6 calificate surprinzător. Produsul Intern Brut este un indicator care însumează toate bunurile produse într-o țară, în toate ramurile economiei, în decurs de un an.

* miliarde $

D. ALFABETIZARE

Indicele reprezintă procentajul din populația de peste 15 ani care știe să scrie și să citească. Stăm bine la nivel mondial, dar adversarele de la Euro ne depășesc.

E. SPERANȚA DE VIAȚĂ

Nu sîntem ultimii, a mai crescut față de ultimul deceniu, dar numai Rusia - dintre țările cu echipă la Euro - stă mai prost. Cu 78 de ani, Albania e mult în față.

* ani

F. SALARIUL MEDIU

Continuăm în top 3 inferior. Un elvețian cîștigă, în medie, de zece ori banii unui român într-o lună.

* euro

G. ACCES LA INTERNET

Om avea o viteză peste a occidentalilor, însă, cum multe sate din România nu au încă electricitate, internetul nu a ajuns la nici măcar o jumătate dintre locuitori. Din nou, Albania, adversara noastră din fundal, ne depășește, cu 60,1% din locuitori conectați.

H. KILOMETRI DE AUTOSTRADĂ

Tema e fierbinte, iar România depășește doar țările mici din Regatul Unit și două state fără autostradă, ci doar cu drumuri naționale (Islanda și Albania).

I. RATA NATALITĂȚII

Din acest punct de vedere, împărțim coada clasamentului cu mari puteri europene. Păcat că "adversarele" de la retrogradare, Albania sau Turcia, ne depășesc ușor.

* copii născuți la 1.000 de locuitori

J. INDEX DE ȚARĂ

Arată cît de dezvoltată este o țară în funcție de criterii precum educația, speranța de viață, venit per cap de locuitor etc., îmbinate într-un algoritm complex cu valori între 0 și 1.

CLASAMENT SOCIAL

Doar Albania este sub noi, însă diferența pînă la antepenultimul loc, cel de deasupra noastră, este mai mare.

FOTBALISTIC. Istoria ne urcă, prezentul coboară

A. PARTICIPĂRI LA EURO

Avem, pînă acum, patru ediții. Începem așa cum vom termina, la mijloc.

B. PERFORMANȚE LA EURO

"Sfertul" de finală din 2000 de aduce în fața Poloniei, Austriei sau Elveției. Și, bineînțeles, a debutantelor. Am abordat următorul sistem de punctaj (separat de cel ierarhic): 6* - trofeu multiplu, 5* - trofeu, 4* - finală, 3* - semifinală, 2* - sferturi, 1* - participare în grupă.

C. TURNEE FINALE

Cu 11 fără Euro de anul viitor, România ratează la mustață top 10. E aproape, pe 11.

D. TROFEE LA NIVEL DE CLUB

Cu două trofee, Steaua ne reprezintă în top. 9 țări de la Euro nu au nici măcar un trofeu, noi avem două. Le punctăm astfel: 5* Liga Campionilor/CCE, 4* Cupa UEFA/Europa League, 3* Supercupa Europei, 2* Cupa Cupelor și 1* Cupa Orașelor Tîrguri (ultimele două, competiții defuncte). Stelele se adună. Suntem peste Franța!

E. CLUBURI

Prindem prima jumătate cînd vine vorba de cluburi afiliate mai ales mulțumită faptului că sîntem o țară mare.

F. FOTBALIȘTI

Raportat la numărul de cluburi, cel al fotbaliștilor este mult mai mic. Doar 0,5% dintre români joacă fotbal. Spre deosebire de noi, procentul islandezilor e de 14% :) Per total, batem jumătate de Europă, dar aria de selecție e discutabilă.

* mii

G. NUMĂR DE EȘALOANE

Sîntem departe de englezi, care au 22!, însă, cu minimul de 7 (întîlnit în județul Harghita), ne poziționăm peste țări ca Rusia sau Austria, care se opresc la 4. Pentru că nu e o rușine să ai, totuși, 4 divizii, le-am acordat ultimelor 3 cîte 3 puncte, cît ar lua locurile 18-19-20.

H. CLASAMENTUL FIFA

Pînă la oficializarea noii ierarhii, cea din luna noiembrie, o adoptăm pe cea din octombrie.

I. CLASAMENTUL LIGILOR

Liga 1 e departe. Iar coeficientul va cădea și după acest sezon dezastruos, cu 0 echipe în grupele europene.

J. STRANIERI ÎN CAMPIONATE DE TOP

Atenție! Nu au punctat francezii care evoluează în Ligue 1, spaniolii din La Liga etc. Ci doar fotbaliștii străini din primele cinci divizii (Anglia 1, Spania 1, Germania 1, Italia 1, Franța 1). Descoperire interesantă: Elveția are 45 și e pe locul 3!

CLASAMENT FOTBAL

Iar o ierarhie generală, formată prin comasarea celor două, arată astfel: