Articol de Decebal Rădulescu - Publicat luni, 21 decembrie 2009 00:00
E al doilea premiu de Fotbalistul Anului din cariera sa, după cel acordat
de cititori, jurnalişti, antrenori, căpitani şi preşedinţi în 2002. Astfel, Chivu intră în rîndul celor 10 fotbalişti români din întreaga istorie care au cîştigat de cel puţin două ori premiul legendar al Gazetei!
Căpitanul Cristi Chivu vorbeşte despre anul "tricolorilor" şi povestea lui la Inter. El spune şi cum vede viitorul echipei naţionale
- Cristi, cum a fost anul 2009 pentru tine?
- A avut de toate. Şi bune, şi rele. Printre cele bune ar fi cîştigarea campionatului cu Inter. Apoi faptul că am făcut cîteva meciuri bune şi la echipa de club, şi la "naţională". Şi, nu în ultimul rînd, sînt foarte mulţumit că anul ăsta am fost mult mai sănătos decît în alţii. Îmi doresc să fie din ce în ce mai bine din punctul ăsta de vedere.
- Vorbeai despre bune şi rele. Care au fost cele mai rele?
- Păi, în primul rînd eşecul cu echipa naţională. Apoi au fost şi cîteva meciuri în care am avut evoluţii mai slabe la club. Şi, bineînţeles, Supercupa pierdută cu Inter.
- La echipa naţională a fost chiar un eşec pe linie.
- Da. S-a ratat încă o calificare. Sîntem supăraţi pentru asta, dar eu, unul, sînt şi realist. Campania aia a început prost şi s-a terminat şi mai prost.
- La ce te referi?
- La faptul că pentru mine a fost un şoc să pierdem cu Lituania acasă. Eu zic că de acolo a început declinul. S-a văzut clar cum sîrbii, uşor, uşor, ne-au luat faţa. Au căpătat încredere în ei şi la finalul campaniei au terminat pe primul loc. E simplu: ne-au lipsit încrederea şi un început bun.
"Am jucat cu frica de rezultat!"
- Eu cred că se puteau recupera punctele pierdute.
- Greu. Pentru că, aşa cum am spus, ne-a lipsit încrederea. Şi mai e ceva: noi la fiecare meci intram cu o mare frică de un rezultat slab. Şi asta ne-a măcinat.
- E Lucescu omul care să ducă echipa naţională la următorul turneu final?
- Un lucru pot să vă spun clar, şi anume că noi vom munci alături de el pentru asta. Dar eu nu sînt Mafalda să spun că ajungem sigur la CE! Urmează o tragere la sorţi, vom vedea, în primul rînd, ce va fi acolo. Eu spun că Răzvan Lucescu are capacitatea să ne pregătească. Avem un antrenor cu alte idei, cu o altă filozofie şi cu alte modalităţi de lucru cu jucătorii.
"Urziceniul, o echipă echilibrată"
- Cum ţi s-a părut Unirea Urziceni în sezonul ăsta de Champions League?
- Foarte bună. Din ce am văzut pe rezumate şi din ce am citit prin ziare. Foarte bună! Asta spre ghinionul meu, în sensul că jucam şi eu la aceeaşi oră cu ei. Mi s-a părut o echipă echilibrată, cu oameni care sînt dispuşi să alerge pînă la epuizare.
- Echipele din Europa League?
- Păi, dacă nu mai e nici una acolo despre ce am mai putea vorbi? N-are rost. Acum nu-mi dau seama nici cîţi bani s-au mai băgat în ultimul an în fotbalul din România.
"Am acasă două fete pe care le iubesc şi multă linişte"
- Se poate spune că eşti un fotbalist împlinit?
- Cred că mai corect spus e că sînt un om împlinit. Sînt tată şi sînt fericit cu viaţa mea. Sînt foarte norocos pentru că pot să fac exact ceea ce îmi place, adică să joc fotbal. Ca tată şi soţ am acasă multă linişte şi două fete care mă iubesc şi pe care le iubesc enorm.
- La 33 de ani vei încheia contractul cu Inter.
- Voi încerca să mai joc. Şi nu mă întreba ce voi face după ce mă las de fotbal! Pentru că nu ştiu. Nu mă gîndesc niciodată la ce voi face atunci. Planuri pe termen lung nu-mi fac de fel. Viaţa m-a învăţat să fiu aşa.
"Doar publicul ne judecă!"
- Meriţi premiul oferit de Gazeta Sporturilor?
- V-am spus că anul ăsta a fost şi cu bune, şi cu rele. Dacă oamenii au considerat că eu merit titlul ăsta, le mulţumesc din tot sufletul! Pînă la urmă, doar publicul ne judecă.
- Ai mai cîştigat o dată trofeul. Era în anul 2002 cu tine căpitanul lui Ajax.
Nu cred că echipa a influenţat în vreun fel lucrul ăsta. Eu am fost cu sufletul şi am dat tot ceea ce am putut şi la Reşiţa, şi la Craiova, şi la Ajax, şi la Roma, şi la Inter.
- Ai un mesaj pentru cititorii ziarului?
- Da! Le mulţumesc pentru faptul că după 7 ani m-au văzut din nou cel mai bun fotbalist român. Probabil că sînt aceiaşi oameni care cunosc foarte bine fotbalul. Le mulţumesc foarte mult pentru titlul pe care mi l-au acordat, mai ales că evoluţiile unui fundaş ies mai puţin în evidenţă faţă de cele ale unui atacant. Vă mulţumesc!
"Dedic acest trofeul fetiţei mele, Natalia. În cele 10 luni de cînd s-a născut mi-a umplut sufletul de bucurie şi trupul de energie"
"Poate că faţă de acum şapte ani, cînd am cîştigat primul trofeu al Anchetei, sînt mai responsabil. A trecut timpul şi am căpătat mai multă experienţă în tot ceea ce fac"
"La meciul cu Serbia, cel mai mult m-a deranjat că se pierduse acea concentrare care aproape că-i devenise specifică lui Răzvan Lucescu. S-a terminat 5-0. Am jucat prost! Ce mai era de spus!?"
Cristi Chivu
E al doilea premiu de Fotbalistul Anului din cariera sa, după cel acordat
de cititori, jurnalişti, antrenori, căpitani şi preşedinţi în 2002. Astfel, Chivu intră în rîndul celor 10 fotbalişti români din întreaga istorie care au cîştigat de cel puţin două ori premiul legendar al Gazetei!
Căpitanul Cristi Chivu vorbeşte despre anul "tricolorilor" şi povestea lui la Inter. El spune şi cum vede viitorul echipei naţionale
- Cristi, cum a fost anul 2009 pentru tine?
- A avut de toate. Şi bune, şi rele. Printre cele bune ar fi cîştigarea campionatului cu Inter. Apoi faptul că am făcut cîteva meciuri bune şi la echipa de club, şi la "naţională". Şi, nu în ultimul rînd, sînt foarte mulţumit că anul ăsta am fost mult mai sănătos decît în alţii. Îmi doresc să fie din ce în ce mai bine din punctul ăsta de vedere.
- Vorbeai despre bune şi rele. Care au fost cele mai rele?
- Păi, în primul rînd eşecul cu echipa naţională. Apoi au fost şi cîteva meciuri în care am avut evoluţii mai slabe la club. Şi, bineînţeles, Supercupa pierdută cu Inter.
- La echipa naţională a fost chiar un eşec pe linie.
- Da. S-a ratat încă o calificare. Sîntem supăraţi pentru asta, dar eu, unul, sînt şi realist. Campania aia a început prost şi s-a terminat şi mai prost.
- La ce te referi?
- La faptul că pentru mine a fost un şoc să pierdem cu Lituania acasă. Eu zic că de acolo a început declinul. S-a văzut clar cum sîrbii, uşor, uşor, ne-au luat faţa. Au căpătat încredere în ei şi la finalul campaniei au terminat pe primul loc. E simplu: ne-au lipsit încrederea şi un început bun.
"Am jucat cu frica de rezultat!"
- Eu cred că se puteau recupera punctele pierdute.
- Greu. Pentru că, aşa cum am spus, ne-a lipsit încrederea. Şi mai e ceva: noi la fiecare meci intram cu o mare frică de un rezultat slab. Şi asta ne-a măcinat.
- E Lucescu omul care să ducă echipa naţională la următorul turneu final?
- Un lucru pot să vă spun clar, şi anume că noi vom munci alături de el pentru asta. Dar eu nu sînt Mafalda să spun că ajungem sigur la CE! Urmează o tragere la sorţi, vom vedea, în primul rînd, ce va fi acolo. Eu spun că Răzvan Lucescu are capacitatea să ne pregătească. Avem un antrenor cu alte idei, cu o altă filozofie şi cu alte modalităţi de lucru cu jucătorii.
"Urziceniul, o echipă echilibrată"
- Cum ţi s-a părut Unirea Urziceni în sezonul ăsta de Champions League?
- Foarte bună. Din ce am văzut pe rezumate şi din ce am citit prin ziare. Foarte bună! Asta spre ghinionul meu, în sensul că jucam şi eu la aceeaşi oră cu ei. Mi s-a părut o echipă echilibrată, cu oameni care sînt dispuşi să alerge pînă la epuizare.
- Echipele din Europa League?
- Păi, dacă nu mai e nici una acolo despre ce am mai putea vorbi? N-are rost. Acum nu-mi dau seama nici cîţi bani s-au mai băgat în ultimul an în fotbalul din România.
"Am acasă două fete pe care le iubesc şi multă linişte"
- Se poate spune că eşti un fotbalist împlinit?
- Cred că mai corect spus e că sînt un om împlinit. Sînt tată şi sînt fericit cu viaţa mea. Sînt foarte norocos pentru că pot să fac exact ceea ce îmi place, adică să joc fotbal. Ca tată şi soţ am acasă multă linişte şi două fete care mă iubesc şi pe care le iubesc enorm.
- La 33 de ani vei încheia contractul cu Inter.
- Voi încerca să mai joc. Şi nu mă întreba ce voi face după ce mă las de fotbal! Pentru că nu ştiu. Nu mă gîndesc niciodată la ce voi face atunci. Planuri pe termen lung nu-mi fac de fel. Viaţa m-a învăţat să fiu aşa.
"Doar publicul ne judecă!"
- Meriţi premiul oferit de Gazeta Sporturilor?
- V-am spus că anul ăsta a fost şi cu bune, şi cu rele. Dacă oamenii au considerat că eu merit titlul ăsta, le mulţumesc din tot sufletul! Pînă la urmă, doar publicul ne judecă.
- Ai mai cîştigat o dată trofeul. Era în anul 2002 cu tine căpitanul lui Ajax.
Nu cred că echipa a influenţat în vreun fel lucrul ăsta. Eu am fost cu sufletul şi am dat tot ceea ce am putut şi la Reşiţa, şi la Craiova, şi la Ajax, şi la Roma, şi la Inter.
- Ai un mesaj pentru cititorii ziarului?
- Da! Le mulţumesc pentru faptul că după 7 ani m-au văzut din nou cel mai bun fotbalist român. Probabil că sînt aceiaşi oameni care cunosc foarte bine fotbalul. Le mulţumesc foarte mult pentru titlul pe care mi l-au acordat, mai ales că evoluţiile unui fundaş ies mai puţin în evidenţă faţă de cele ale unui atacant. Vă mulţumesc!
"Dedic acest trofeul fetiţei mele, Natalia. În cele 10 luni de cînd s-a născut mi-a umplut sufletul de bucurie şi trupul de energie"
"Poate că faţă de acum şapte ani, cînd am cîştigat primul trofeu al Anchetei, sînt mai responsabil. A trecut timpul şi am căpătat mai multă experienţă în tot ceea ce fac"
"La meciul cu Serbia, cel mai mult m-a deranjat că se pierduse acea concentrare care aproape că-i devenise specifică lui Răzvan Lucescu. S-a terminat 5-0. Am jucat prost! Ce mai era de spus!?"
Cristi Chivu