Articol de GSP - Publicat luni, 19 iulie 2010 00:00
Gazeta şi ONG-urile au luptat un deceniu pentru a salva Ştrandul Tineretului dintr-un proiect imobiliar
Cînd ne bucuram că am reuşit, a răsărit clubul Player care ocupă jumătate din suprafaţa bazinelor
Bucureştiul de noapte are o nouă senzaţie, iar societatea civilă şi media îşi contabilizează o jumătate de succes şi o frustrare de lux, încarnată brusc în inima unei baze sportive istorice a oraşului.
Clubul Player a explodat opulent şi răcoros chiar pe bazinele domeniului sportiv Tineretului, plasat în triunghiul Mănăstirea Caşin - Facultatea de Agronomie - Şoseaua Aviatorilor.
Semnătura lui Crin Antonescu
Ştrandul Tineretului avea cinci bazine: trei de agrement, unul de polo şi unul de sărituri. Aceasta era structura bazei pe care MTS a concesionat-o acum un deceniu unei corporaţii controlate de omul de afaceri Puiu Popoviciu.
Povestea începe în 1999, cînd guvernul CDR, unde minstru al sporturilor era Crin Antonescu, transfera în două etape baza de 99.000 de mp din domeniul public al statului în domeniul privat al statului. Apoi, baza sportivă este dată în folosinţă complexului "Lia Manoliu" şi ajunge, tot în etape, în administrarea unor giganţi imobiliari coordonaţi de Puiu Popoviciu.
De la "Am salvat un ştrand!" la perplexitate
Timp de mai bine de 10 ani, Gazeta şi alte ziare au publicat sute de articole despre baza vizată de apariţia unui complex rezidenţial şi de birouri. Campaniei i s-au adăugat şi ONG-urile. "E o miză de 400 de milioane de euro", reclama Grupul pentru Dialog Social, care a făcut şi plîngere la DNA.
Pînă vara aceasta, n-a fost vizibilă nici o investiţie în bază, deşi contractul prevedea repunerea ei în circuit pentru public. Ani de zile, cele cinci bazine au rămas închise.
Acum o lună, ziarul titra "Am salvat un ştrand!", scriind că baza a fost redeschisă fără construcţii suplimentare. În momentul apariţiei acelui reportaj, unul dintre jurnaliştii Gazetei a remarcat, pe marginea bazinului, cîteva schele. "Lucrăm în continuare la îmbunătăţiri", i s-a răspuns. Ziarul a urmărit subiectul.
Pe apă pentru că pe iarbă nu puteau
Şi aşa am sesizat apariţia discotecii construite chiar pe luciul apei! Două bazine de agrement au fost unite şi modernizate, iar cel de-al treilea, cunoscut de bucureşteni drept "bazinul de 2 metri adîncime", a devenit o limbă încorporată în clubul de noapte Player. Bazinul de polo a fost cosmetizat şi acum se lucrează la cel de sărituri.
De ce a fost construit clubul de noapte exact deasupra bazinelor şi nu lîngă ele, unde era loc destul? O sursă din Primăria Sectorului 1 spune că există un compromis între cei care au subînchiriat ştrandul şi autorităţi: "Oficial, nu se schimbă obiectul de activitate, a rămas loc şi pentru ca oamenii să se scalde, şi nici nu pot fi acuzaţi că au construit pe spaţiul verde. S-au ferit să ajungă la mîna primarului Chiliman, că la ăsta nu ştii niciodată la ce să te aştepţi, poate să nu îţi semneze actele". Florin Pandilică, actualul administrator al ştrandului şi al clubului Player, nu a putut fi contactat pentru a oferi o replică.
Ordinul lui Funeriu: liber la construcţii!
Intrarea la ştrand costă 30 de lei. Teoretic, plătind biletul ai voie să faci baie şi în bazinul din interiorul discotecii Player. Practic, nimeni nu intră acolo din cauza aerului exclusivist şi a preţurilor la nivel de club de noapte. Spre exemplu, o bere de 330 de mililitri costă 10 lei. De partea cealaltă, în ştrand, băuturile şi mîncarea sînt la preţuri obişnuite pentru o bază de agrement.
Inaugurarea clubului s-a făcută în aceeaşi perioadă în care ministrul Funeriu a parafat ordinul 4230 din 17 iunie 2010. "Bazele sportive au primit liber la distrugere", titra Gazeta pe marginea deciziei şefului ANST care cuprinde două puncte ce permit schimbări într-o bază sportivă, precum construirea unui club de noapte deasupra bazinelor.
Spre exemplu, în articolul 3 al ordinului ministerial, se specifică: "Persoanele fizice sau juridice care închiriază un imobil al ANST pot realiza, în interes privat, unele construcţii provizorii, strict necesare pentru desfăşurarea activităţii".
1,5 milioane de euro a investit firma privată care a concesionat Ştrandul Tineretului pentru modernizarea bazei
Gazeta şi ONG-urile au luptat un deceniu pentru a salva Ştrandul Tineretului dintr-un proiect imobiliar
Cînd ne bucuram că am reuşit, a răsărit clubul Player care ocupă jumătate din suprafaţa bazinelor
Bucureştiul de noapte are o nouă senzaţie, iar societatea civilă şi media îşi contabilizează o jumătate de succes şi o frustrare de lux, încarnată brusc în inima unei baze sportive istorice a oraşului.
Clubul Player a explodat opulent şi răcoros chiar pe bazinele domeniului sportiv Tineretului, plasat în triunghiul Mănăstirea Caşin - Facultatea de Agronomie - Şoseaua Aviatorilor.
Semnătura lui Crin Antonescu
Ştrandul Tineretului avea cinci bazine: trei de agrement, unul de polo şi unul de sărituri. Aceasta era structura bazei pe care MTS a concesionat-o acum un deceniu unei corporaţii controlate de omul de afaceri Puiu Popoviciu.
Povestea începe în 1999, cînd guvernul CDR, unde minstru al sporturilor era Crin Antonescu, transfera în două etape baza de 99.000 de mp din domeniul public al statului în domeniul privat al statului. Apoi, baza sportivă este dată în folosinţă complexului "Lia Manoliu" şi ajunge, tot în etape, în administrarea unor giganţi imobiliari coordonaţi de Puiu Popoviciu.
De la "Am salvat un ştrand!" la perplexitate
Timp de mai bine de 10 ani, Gazeta şi alte ziare au publicat sute de articole despre baza vizată de apariţia unui complex rezidenţial şi de birouri. Campaniei i s-au adăugat şi ONG-urile. "E o miză de 400 de milioane de euro", reclama Grupul pentru Dialog Social, care a făcut şi plîngere la DNA.
Pînă vara aceasta, n-a fost vizibilă nici o investiţie în bază, deşi contractul prevedea repunerea ei în circuit pentru public. Ani de zile, cele cinci bazine au rămas închise.
Acum o lună, ziarul titra "Am salvat un ştrand!", scriind că baza a fost redeschisă fără construcţii suplimentare. În momentul apariţiei acelui reportaj, unul dintre jurnaliştii Gazetei a remarcat, pe marginea bazinului, cîteva schele. "Lucrăm în continuare la îmbunătăţiri", i s-a răspuns. Ziarul a urmărit subiectul.
Pe apă pentru că pe iarbă nu puteau
Şi aşa am sesizat apariţia discotecii construite chiar pe luciul apei! Două bazine de agrement au fost unite şi modernizate, iar cel de-al treilea, cunoscut de bucureşteni drept "bazinul de 2 metri adîncime", a devenit o limbă încorporată în clubul de noapte Player. Bazinul de polo a fost cosmetizat şi acum se lucrează la cel de sărituri.
De ce a fost construit clubul de noapte exact deasupra bazinelor şi nu lîngă ele, unde era loc destul? O sursă din Primăria Sectorului 1 spune că există un compromis între cei care au subînchiriat ştrandul şi autorităţi: "Oficial, nu se schimbă obiectul de activitate, a rămas loc şi pentru ca oamenii să se scalde, şi nici nu pot fi acuzaţi că au construit pe spaţiul verde. S-au ferit să ajungă la mîna primarului Chiliman, că la ăsta nu ştii niciodată la ce să te aştepţi, poate să nu îţi semneze actele". Florin Pandilică, actualul administrator al ştrandului şi al clubului Player, nu a putut fi contactat pentru a oferi o replică.
Ordinul lui Funeriu: liber la construcţii!
Intrarea la ştrand costă 30 de lei. Teoretic, plătind biletul ai voie să faci baie şi în bazinul din interiorul discotecii Player. Practic, nimeni nu intră acolo din cauza aerului exclusivist şi a preţurilor la nivel de club de noapte. Spre exemplu, o bere de 330 de mililitri costă 10 lei. De partea cealaltă, în ştrand, băuturile şi mîncarea sînt la preţuri obişnuite pentru o bază de agrement.
Inaugurarea clubului s-a făcută în aceeaşi perioadă în care ministrul Funeriu a parafat ordinul 4230 din 17 iunie 2010. "Bazele sportive au primit liber la distrugere", titra Gazeta pe marginea deciziei şefului ANST care cuprinde două puncte ce permit schimbări într-o bază sportivă, precum construirea unui club de noapte deasupra bazinelor.
Spre exemplu, în articolul 3 al ordinului ministerial, se specifică: "Persoanele fizice sau juridice care închiriază un imobil al ANST pot realiza, în interes privat, unele construcţii provizorii, strict necesare pentru desfăşurarea activităţii".
1,5 milioane de euro a investit firma privată care a concesionat Ştrandul Tineretului pentru modernizarea bazei
)
)
)
)
)
)
)
)
