Băieţii Unchiului Sam au crescut!
Tabloidul londonez Daily Mirror, care tipăreşte aici pe durata Cupei Mondiale, a detonat o bombă înaintea meciului Anglia-Statele Unite. Nu doar a insinuat, ci a scris de-a dreptul că Anglia nu va învinge deoarece „Scoţianul Sir Alex Fergusson l-a ajutat […]
Tabloidul londonez Daily Mirror, care tipăreşte aici pe durata Cupei Mondiale, a detonat o bombă înaintea meciului Anglia-Statele Unite. Nu doar a insinuat, ci a scris de-a dreptul că Anglia nu va învinge deoarece „Scoţianul Sir Alex Fergusson l-a ajutat pe USA boss să înfrunte Anglia!”. Am reprodus titlul, în spatele căruia nu se afla însă mare lucru. O petardă, cum se zice, din moment ce marea dezvăluire din text era că Bob Bradley a urmărit cîteva antrenamente ale lui Manchester United, iar Fergusson l-a primit prieteneşte şi a conversat cu el preţ de o oră! Un fel de afară-i vopsit gardul, înăuntru leopardul, mult zgomot pentru nimic.
Altfel, rezultatul partidei respective, 1-1, a fost privit ca o surpriză de proporţii, specialiştii anticipînd că britanicii, socotiţi printre favoriţii competiţiei, nu vor avea probleme cu yankeii. Pe teren însă, lucrurile n-au stat aşa. Dacă gafa lui Green, portarul lui West Ham, le-a înlesnit americanilor egalarea, una oarecum norocoasă faţă de aspectul întîlnirii, aceştia au arătat ca o echipă redutabilă. Organizată, vînjoasă, dificil de îngenunchiat. Pe banca Angliei, Capello s-a agitat zadarnic ca un leu în cuşcă, după care a înghiţit în sec şi a admis, cu jumătate de gură, că „pentru debut n-a ieşit foarte rău”. Corect, nu foarte rău, dar nici foarte bine.
Ulterior, comentatorii au ajuns la concluzia că surpriza nu-i chiar aşa mare, din moment ce anul trecut, la Cupa Confederaţiilor, „naţionala” SUA a bătut-o în semifinale pe cea a Spaniei, campioana en titre a Europei! Sosit în Sud-Africa la Congresul FIFA, dar şi spre a face lobby în speranţa că ţării sale i se va încredinţa organizarea CM din 2018 sau din 2022, Sunil Gulati, preşedintele lui United States Soccer Federation, a atras atenţia că, aflat în plină ascensiune, fotbalul din New England nu mai trebuie luat la preţ de matineu. Lector în economie la Columbia University, născut în India pe 30 iulie 1959, Gulati a îndrăznit să declare într-o conferinţă de presă că „America va deveni curînd o mare putere în fotbal!”. Interesant, părerea lui coincide cu cea exprimată de Stefan Szymanski şi Simon Kuper în cartea „Soccernomics”, conform căreia Statele Unite şi Japonia vor avea în viitorul apropiat, chiar către sfîrşitul actualului deceniu, un cuvînt important de spus în lumea balonului rotund. Pe ce bază? Graţie combinanţiei dintre sănătatea şi structura populaţiilor şi, fireşte, a nivelului de viaţă ridicat.
În 1994, cînd a găzduit World Cup, America trata fotbalul ca pe un picnic, cu mingea pe post de hot-dog. Treptat însă, pe măsură ce comunităţile hispanice, africane şi europene din SUA, iubitoare de fotbal, s-au mărit, interesul faţă de soccer a crescut vertiginos. Dovezi? Prezenţa lui pe TV, îndeobşte la ESPN, canalul de limbă spaniolă, sporirea numărului de suporteri, estimat azi la 90 de milioane, transformarea campionatului, Major League Soccer, dintr-o competiţie anonimă într-una de calitate, cu ştaif. Şi mai convingător, cu 3,9 milioane de tineri jucători legitimaţi, Statele Unite ocupă acum locul 1 în scriptele FIFA!
Acestea fiind zise, recentul 1-1 cu Anglia nu mai e chiar o surpriză de proporţii. Sigur, pe team-ul uscăţivului Bradley, cu mutra lui de suferind, îl aşteaptă bătălii grele. S-ar cuveni însă să nu ne mai mirăm foarte tare dacă le va cîştiga. Băieţii Unchiului Sam încep să se maturizeze!