Articol de GSP - Publicat marti, 14 aprilie 2009 00:00
În "judeţeana" arădeană, jucătorii şi galeria gazdelor nu vin la meci din cauza unei înmormîntări
La 25 de kilometri de Arad, toată lumea vorbeşte de "match". Jucătorii şi-au luat liber de la serviciu şi s-au antrenat toată săptămîna, lucru atipic pentru restul campionatului. Iratoşu şi Dorobanţi sînt două comune care se află la distanţă de 3 km una de cealaltă, dar şi la 5 km de graniţa cu Dombeghyhaz, primul sat din Ungaria. De două ori pe an, între cele două comunităţi, unde predomină maghiarii, spiritele se încing. Atunci are loc lupta pentru "cea mai bună echipă de fotbal din zonă".
MĂSURI ANTICRIZĂ
Gazdele au pregătit cu mare fast partida. În vestiarul lor au pus un steag de-al Barcelonei, iar în cel al arbitrilor unul al Valenciei. Marele moment a sosit. Înfrăţirea Iratoşu şi AS Dorobanţi sînt faţă în faţă. După luni de aşteptări, în faţa a 200 de săteni, "centralul" Alin Deac îi instruieşte pe jucători. "Vreau un joc curat şi liniştit. Dacă aveţi inele, lanţuri sau verighete, vă rog să le lăsaţi în afara terenului!". Instructajul este oprit de un fotbalist al oaspeţilor: "Nene, pe criza asta? Ce ai? Cum să le dăm jos?!" :)
Surprinde încă din start că imaşul este dominat de suporterii Dorobanţilor. Soarta i-a lovit crunt pe cei din Iratoşu: în ziua meciului, un jucător şi-a condus soacra pe ultimul drum. Drept urmare, nici ceilalţi săteni nu au mai avut tragere de inimă să vină la meci.:) După doar 30 de minute, scorul este 0-2. La a doua reuşită, oaspeţii fug spre "tribuna a doua", adică partea însorită a cîmpului, acolo unde un sătean a început din primul minut lupta cu două sticle de doi litri de bere.
Repriza a doua n-are istoric. Doar la final se încing spiritele în urma unui fault. Cei din Iratoşu suportă cu greu umilinţa şi sar la bătaie. După ultimul fluier, trec la ameninţări: "Las' că vin eu după tine, că ştiu unde stai în sat! Să vezi tu atunci ce faulturi îţi dau!". "Dorobanţii" fug iar spre galeria lor, dar fanul principal este pe jos. A pierdut lupta cu sticlele de bere. Jucătorii fac totuşi o horă a bucuriei şi promit: "Altădată, o s-o facem şi mai lată!".
Pariul
Discuţie la pauză, între doi octogenari. Unul este provocator: "Măi Janos, pun pariu cu tine pe două beri că pînă la final egalăm! Te bagi?". "M-aş băga, dar nu am bani să îţi cumpăr două beri. Pe ce altceva vrei să facem?". Răspunsul este unul care ar face amuzant orice final al unui banc: "Uite, dacă egalăm, mă laşi să îţi dau o palmă din tot sufletul, să-ţi zbor ochelarii ăia de pe nas!". :)
15 lei e prima de victorie în deplasare a celor de la Dorobanţi
În "judeţeana" arădeană, jucătorii şi galeria gazdelor nu vin la meci din cauza unei înmormîntări
La 25 de kilometri de Arad, toată lumea vorbeşte de "match". Jucătorii şi-au luat liber de la serviciu şi s-au antrenat toată săptămîna, lucru atipic pentru restul campionatului. Iratoşu şi Dorobanţi sînt două comune care se află la distanţă de 3 km una de cealaltă, dar şi la 5 km de graniţa cu Dombeghyhaz, primul sat din Ungaria. De două ori pe an, între cele două comunităţi, unde predomină maghiarii, spiritele se încing. Atunci are loc lupta pentru "cea mai bună echipă de fotbal din zonă".
MĂSURI ANTICRIZĂ
Gazdele au pregătit cu mare fast partida. În vestiarul lor au pus un steag de-al Barcelonei, iar în cel al arbitrilor unul al Valenciei. Marele moment a sosit. Înfrăţirea Iratoşu şi AS Dorobanţi sînt faţă în faţă. După luni de aşteptări, în faţa a 200 de săteni, "centralul" Alin Deac îi instruieşte pe jucători. "Vreau un joc curat şi liniştit. Dacă aveţi inele, lanţuri sau verighete, vă rog să le lăsaţi în afara terenului!". Instructajul este oprit de un fotbalist al oaspeţilor: "Nene, pe criza asta? Ce ai? Cum să le dăm jos?!" :)
Surprinde încă din start că imaşul este dominat de suporterii Dorobanţilor. Soarta i-a lovit crunt pe cei din Iratoşu: în ziua meciului, un jucător şi-a condus soacra pe ultimul drum. Drept urmare, nici ceilalţi săteni nu au mai avut tragere de inimă să vină la meci.:) După doar 30 de minute, scorul este 0-2. La a doua reuşită, oaspeţii fug spre "tribuna a doua", adică partea însorită a cîmpului, acolo unde un sătean a început din primul minut lupta cu două sticle de doi litri de bere.
Repriza a doua n-are istoric. Doar la final se încing spiritele în urma unui fault. Cei din Iratoşu suportă cu greu umilinţa şi sar la bătaie. După ultimul fluier, trec la ameninţări: "Las' că vin eu după tine, că ştiu unde stai în sat! Să vezi tu atunci ce faulturi îţi dau!". "Dorobanţii" fug iar spre galeria lor, dar fanul principal este pe jos. A pierdut lupta cu sticlele de bere. Jucătorii fac totuşi o horă a bucuriei şi promit: "Altădată, o s-o facem şi mai lată!".
Pariul
Discuţie la pauză, între doi octogenari. Unul este provocator: "Măi Janos, pun pariu cu tine pe două beri că pînă la final egalăm! Te bagi?". "M-aş băga, dar nu am bani să îţi cumpăr două beri. Pe ce altceva vrei să facem?". Răspunsul este unul care ar face amuzant orice final al unui banc: "Uite, dacă egalăm, mă laşi să îţi dau o palmă din tot sufletul, să-ţi zbor ochelarii ăia de pe nas!". :)
15 lei e prima de victorie în deplasare a celor de la Dorobanţi
)
)
)
)
)
)
)
)
