Crime, mister, suspans » După Stieg Larsson, Gazeta vă propune 10 cărţi poliţiste scrise în acelaşi stil captivant de autori nordici

"Casa era pustie şi goală. Răcoarea pătrundea în toate ungherele.

O pojghiţă de gheaţă se formase în cadă. Pielea femeii începuse să capete o nuanţă uşor vineţie. I se părea ca o prinţesă, aşa cum era întinsă acolo. O prinţesă de gheaţă. Podeaua pe care stătea era rece ca gheaţa, dar frigul nu îl deranja. Întinse mîna şi o atinse. Sîngele de pe încheieturile ei se închegase de mult..."

Tocmai aţi pătruns în atmosfera din "Prinţesa gheţurilor", romanul Camillei Lackberg, scriitoarea suedeză care îşi dispută în nordul Europei supremaţia în privinţa vînzărilor cu Stieg Larsson, autorul volumului "Bărbaţi care urăsc femeile".

Cărţi de top la preţ mic
Camilla Lackberg va deschide "Seria neagră", 10 cărţi poliţiste care se citesc pe nerăsuflate, pe care Gazeta o lansează în colaborare cu Editura Trei, la începutul lunii februarie. E vorba de 10 cărţi ale unor autori nordici care sînt în topurile de vînzări peste tot în Europa, volume captivante, pline de mister şi suspans. Mai mult, şase titluri vor fi lansate în premieră în România cu Gazeta sporturilor, marele avantaj al cititorilor fiind preţul mult mai mic decît cel din librării!

"O carte care îţi dă fiori pe şira spinării, lucidă, glacială, ca şi mediul pe care îl descrie", scria The Literary Review despre "Prinţesa gheţurilor". În serie vor urma Liza Marklund cu "Explozii la Stockholm" şi Anne Holt, fost ministru al Justiţiei în Norvegia, cu "Eroare judiciară", "roman care investighează motivaţiile psihologice ce conduc la crime atroce", cum scria Publishers Weekly. Nu va lipsi din Seria Neagră Mons Kallentoff, considerat în prezent "Regele cărţii poliţiste suedeze"!

Şi americanii cer cărţi scandinave
În vară, New York Times a publicat un articol despre interesul foarte mare al editorilor americani pentru lansarea cărţilor scandinave ca urmare a succesului pe care l-a avut pe piaţa din SUA Stieg Larsson. În articol se afirmă că un important lanţ de librării din Portland a creat o zonă specială pentru cărţile nordice, iar un editor de la Pegasus Books e citat afirmînd că i-a oferit Camillei Lackberg "unul dintre cele mai mari avansuri pe care le-am plătit vreodată", pentru a-i putea lansa volumele în SUA. Una din concluziile autoarei articolului, Julie Bosman, este că după ce l-au descoperit pe Stieg Larsson "mulţi cititori vor să mai citească volume similare".

"Fata care ne plăteşte salariile"
Articolul din New York Times despre crime-fiction-ul scandinav conţine şi o mărturisire inedită. Angajaţii librăriei Powell's din Portland au povestit că i-au dat o poreclă trilogiei Millennium, după ce au vîndut cel puţin cîte 1500 de volume pe săptămînă din cartea "Bărbaţi care urăsc femeile", publicată în SUA cu titlul "Fata cu dragonul tatuat", vînzările continuînd în acelaşi ritm şi la volumul 2, "Fata care s-a jucat cu focul". "Noi îi spunem «Fata care ne plăteşte salariile în următoarele luni»", a povestit şeful achiziţiilor.

Filmele Millennium cu Gazeta
În ianuarie, Gazeta va lansa în premieră şi în exclusivitate pe DVD cele trei filme din seria "Millennium": în 13 ianuarie, "Bărbaţi care urăsc femeile", în 20 ianuarie, "Fata care s-a jucat cu focul", iar în 27 ianuarie, "Castelul din nori s-a sfărîmat". Filmele sînt realizate după cele trei volume ale trilogiei lui Stieg Larsson.

"Stieg Larsson a declanşat nebunia"
Silviu Dragomir, directorul Editurii Trei, crede că cititorii au devenit dependenţi de atmosfera nordică.

De ce aţi decis să continuaţi colaborarea cu Gazeta?
Pentru că este înţelept ca un lucru început bine să continue. Şi, cum ediţia de chioşc a cărţii "Bărbaţi care urăsc femeile" a lui Stieg Larsson a fost atît de bine primită de cititori, ar fi fost un mare păcat să nu continuăm. Dar nu a contat numai asta. Am ţinut ca primul nostru proiect de chioşc să fie alături de un brand puternic şi potrivit proiectului nostru. Şi, nu în ultimul rînd, neimplicat în sterilele dispute politice la care asistăm, din păcate, în ultimii ani. Mi-a plăcut întotdeauna felul în care jurnaliştii Gazetei şi-au tratat meseria. Şi încă ceva: felul în care întreaga echipă de la Gazetă ştie să dezvolte un plan de marketing. Lucru decisiv pentru succesul unui proiect de tipul ediţiilor chioşc.

Unii editori se tem că ediţiile de chioşc distrug piaţa de carte.
Această temere nu este nejustificată. Preţurile foarte mici practicate pot obişnui cititorul să subvalorizeze o carte, ba chiar, în momentul în care îşi doreşte o carte de librărie să fie cel puţin dezamăgit, dacă nu chiar indignat. Editurile nu vor putea avea niciodată preţurile ediţiilor de chioşc. Ce ne vom face cînd această modă carte-ziar va trece ? De aceea, eu cred că ar fi bine ca preţurile mici să fie ţinute o perioadă limitată şi bine determinată de timp, ca o ofertă specială, după care acele titluri să revină la preţul de librărie. Pe de altă parte, e extrem de importantă creşterea interesului pentru carte prin enorma campanie publicitară care se face în jurul acestor proiecte. Pînă la urmă, este vorba de marketing. Vom vedea ce va rămîne în urma lui: cititori supăraţi că nu vor mai găsi cărţi ieftine sau un interes crescut pentru cărţi şi lectură?

De ce se bucură de acest succes în prezent autorii nordici?
În ţările cu tradiţie în publishing, nordicii se bucură de mult de un succes răsunător. "Nordic crime" este un concept întîlnit mai peste tot. Însă Stieg Larsson a declanşat nebunia. E ca o epidemie care trece de la o ţară la alta, apoi revine cu şi mai multă forţă. Cititorii au devenit dependenţi nu numai de scriitura simplă, directă, dar în acelaşi timp fascinantă a lui Stieg Larsson, dar şi de atmosfera nordică, de tot ce înseamnă un habitat special încărcat de stranietate şi mister. Şi atenţia lor a fost atrasă şi de alţi autori nordici. Publisherii care au mizat pe acest lucru şi-au văzut eforturile şi intuiţia răsplătite. Aşa au apărut noi stele ale literaturii crime: Camilla Lackberg, Anne Holt, Liza Marklund, Arnaldur Indridasson etc.

Cum aţi convinge cititorii români că merită să citească aceste cărţi.
Există multe, multe motive pentru care oamenii citesc cărţi. Unul dintre ele este că poţi trăi prin intermediul cărţilor mult mai multe experienţe decît cele din propria viaţă. Propriu zis, cîte cărţi citeşti, atîtea vieţi trăieşti. Nu te-ar interesa să trăieşti şi vieţi palpitante, cu sufletul la gură, în care totul se întîmplă într-o succesiune nemaintîlnită de mistere, secrete teribile, poveşti incredibile? Poţi face asta. Îţi trebuie doar cartea potrivită şi o bucată de timp numai pentru tine. Cred cu tărie că aceste cărţi sînt cele mai potrivite pentru astfel de experienţe, iar în legătură cu timpul liber nu ai prea multe opţiuni.