Articol de GSP - Publicat marti, 28 decembrie 2010 00:00
Născut la Satu Mare şi emigrat în America în '64, actualul preşedinte al lui Washington Wizards îşi aminteşte cu plăcere de partidele de fotbal de lîngă Someş şi de excursiile la Marea Neagră
Un interviu în Statele Unite se planifică din timp. Mai ales cînd de partea cealaltă a receptorului se află preşedintele lui Washington Wizards, un om care se plimbă între Coastele de Est şi Vest ale ţării şi schimbă fusurile orare mai des ca pe şosete.
După cîteva zile de aşteptare, vine însă şi răspunsul mult aşteptat: "Domnul Grunfeld aşteaptă azi să-l suni". Mesajul e transmis de Brian Sereno, directorul de comunicare. Cel care pînă să-ţi ofere un număr de telefon din 7 cifre, căruia trebuie să-i adaugi doar prefixul SUA, 001, şi cel al Washington-ului, 661, are misiunea de a te informa că omul numărul 1 în club are un program încărcat.
La Bucureşti este ora 17. Scazi 7 şi obţii ora din Washington DC. "Ernie" Grunfeld tocmai a luat micul dejun.
- Domnule Grunfeld, mai ştiţi româneşte?
- Nu prea am ştiut niciodată. Ştiu doar maghiara pentru că am locuit lîngă graniţa cu Ungaria.
- Ce vă mai amintiţi despre ţara în care v-aţi născut?
- Am încă în minte imaginea oraşului Satu Mare, ştiu că mergeam în vacanţe cu părinţii la Marea Neagră. Mă distram pe cinste în fiecare zi cu prietenii mei. Jucam toată ziua fotbal lîngă Someş. Ştii rîul ăsta, nu?
- Da. Dar dacă vă plăcea atît de mult fotbalul, cum de aţi devenit jucător de baschet profesionist?
- Toţi cei din New York jucau baschet, aşa că m-am apucat şi eu. Trebuia să mă integrez în noua comunitate.
"Am plecat la 9 ani"
- Acolo aţi ajuns prima dată după ce aţi emigrat?
- Da, am plecat în '64, cînd aveam doar nouă ani. Făceam parte dintr-o familie de evrei. Trebuia să ajungem iniţial în Israel. Dar tatăl meu s-a gîndit că în America există mai multe oportunităţi. Am copilărit în Queens.
- Cu ce se ocupau părinţii?
- Alexandru, tatăl meu, avea un magazin de confecţii în Satu Mare. După ce am traversat Oceanul, a fost zugrav doi ani, timp în care a adunat destul de mult cît să-şi deschidă o afacerea asemănătoare cu aceea din România. Mama mea, Livia, l-a ajutat.
Părinţii au supravieţuit Holocaustului
- Spuneaţi în urmă cu ceva timp: "Da, exista antisemitism în România înainte să plec".
- Eram prea mic să realizez, dar asta mi-am dat seama din ce mi-au spus părinţii mei. Amîndoi au fost supravieţuitori ai Holocaustului. România era o ţară comunistă, dar a trecut atît timp. Lucrurile s-au schimbat cu siguranţă.
- În America aţi întîlnit astfel de prejudecăţi?
- Niciodată!
- Care a fost prima impresie despre "tărîmul făgăduinţei"?
- Am simţit că pornesc într-o nouă aventură. Faptul că nu cunoşteam limba m-a tras un pic înapoi, dar după un an m-am simţit integrat.
- Şi totuşi, de unde pasiunea pentru baschet?
- După şcoală, mergeam cu tata în parc şi mă băgam şi eu la joc alături de ceilalţi copii. Eram un atlet bun, eram înalt pentru vîrsta mea şi mi-a plăcut foarte mult acest joc de echipă.
N-a mai venit în România
- Sînteţi primul român din NBA.
- Într-adevăr, primul, dar nu şi ultimul pentru că după mine a jucat şi George Mureşan. Chiar la Wizards.
- Noi îi spunem Ghiţă Mureşan. Dar vă consideraţi român?
- Sînt român! M-am născut şi am copilărit acolo. Îmi pare rău că nu cunosc limba.
- Aţi revenit vreodată în ţara natală?
- Chiar dacă am călătorit mult prin Europa, prin Asia, n-am ajuns niciodată în România.
- Se cîştigă bine din baschet în America?
- În prezent, salariul mediu în NBA este de 5 milioane de dolari pe an, cînd jucam eu era doar vreo 350.000. Dar nu mă plîng. Am cîştigat îndeajuns cît să-mi ofer mie şi familiei o viaţă bună.
"Încasările NBA cresc"
- E criză financiară şi în baschetul american?
- Criza a afectat întreaga lume, dar văd că NBA încă o duce bine. Încasările cresc de la un an la altul pentru că este o formă de entertainment la mare căutare.
- Există o reţetă a succesului acolo?
- Multă, multă muncă! Sînt norocos că am ajuns unde sînt, dar n-a fost deloc uşor. Tatăl meu îmi spunea mereu: "Dacă munceşti din greu, numai lucruri bune ţi se vor întîmpla!".
- Aurul olimpic cucerit în '76 la Montreal reprezintă vîrful carierei?
- Categoric, mai ales că alături de colegii mei formam o echipă tînără. Aveam doar 20 de ani. Presiunea era imensă pentru că toată lumea aştepta medalia pe care Statele Unite o pierduse cu patru ani în urmă.
- Vă mulţumesc, domnule Grunfeld. O ultimă întrebare, chiar nu mai ştiţi nici un cuvînt în româneşte?
- (Într-o română puţin stîlcită) Nu ştiu româneşte! (rîde) Cunoşti aceste cuvinte, nu?
"Al doilea război mondial a prins-o pe mama în Budapesta. Se ascundea prin beciuri pentru a supravieţui"
Ernest Grunfeld
"Mureşan a fost bun, era înalt, dar ştia să şi arunce la coş. În plus, era un jucător extrem de popular în vestiar şi printre fani"
Ernest Grunfeld
"Am jucat împotriva lui Michael Jordan şi am condus echipe care i-au fost victime. El a fost cel mai bun jucător din istoria NBA!"
Ernest Grunfeld
"Nu ştiu prea multe despre baschetul românesc, cunosc doar că federaţia încearcă din răsputeri să promoveze acest sport"
Ernest Grunfeld
Fiul joacă pentru România
Dan Grunfeld (26 de ani), băiatul preşedintelui celor de la Wizards, a primit în ianuarie 2009 cetăţenia română pentru a putea evolua în "naţionala" de baschet a României. El a fost timp de două luni în lotul celor de la New York Knicks înainte de a veni în Europa, unde a jucat trei sezoane la Valencia şi Valladolid. În prezent, el joacă în Israel, la Bnei Hasharon. "Sînt bucuros şi mîndru că a ales România!", spune Grunfeld senior.
A auzit de "Haghi"
Ernest Grunfeld spune că pe lîngă baschet îi plac şi alte sporturi şi că îl cunoaşte pe Hagi. "Joc tenis, înot şi mă uit la soccer, adică fotbal european. Ştiu că România l-a avut pe <<Haghi>>, cel mai bun jucător din istorie. Am urmărit Campionatul Mondial din Africa de Sud şi mă uit la meciurile din Premier League. Însă îmi place cum joacă Barcelona".
Knicks şi Bucks înainte de Wizards
Retras în 1986, Grunfeld a fost timp de trei ani comentator sportiv. Din 1989, el a devenit secund la New York Knicks, însă un an mai tîrziu a fost numit director executiv, apoi a devenit manager general, iar în '96 preşedinte. În perioada 1999-2003 a fost manager general la Milwaukee Bucks, după care a fost angajat la Washington, unde în prezent ocupă funcţia de preşedinte.
18 e locul ocupat de Grunfeld în top 30 al conducătorilor din NBA, realizat de către SB Nation Basketball
12.916 minute a strîns Grunfeld în NBA pentru cele trei echipe la care a evoluat
C.V. Ernest Grunfeld
Data naşterii: 24 aprilie 1955
Înălţime: 1,98 metri
Selecţionat în NBA în 1977, de Milwaukee Bucks
Echipe: Milwaukee Bucks (1977-1979), Kansas City Kings (1979-1982), New York Knicks (1982-1986)
Puncte pe meci: 7,4
Assist-uri pe meci: 2,0
Recuperări pe meci: 2,6
Medaliat cu aur la JO de la Montreal (1976)
Născut la Satu Mare şi emigrat în America în '64, actualul preşedinte al lui Washington Wizards îşi aminteşte cu plăcere de partidele de fotbal de lîngă Someş şi de excursiile la Marea Neagră
Un interviu în Statele Unite se planifică din timp. Mai ales cînd de partea cealaltă a receptorului se află preşedintele lui Washington Wizards, un om care se plimbă între Coastele de Est şi Vest ale ţării şi schimbă fusurile orare mai des ca pe şosete.
După cîteva zile de aşteptare, vine însă şi răspunsul mult aşteptat: "Domnul Grunfeld aşteaptă azi să-l suni". Mesajul e transmis de Brian Sereno, directorul de comunicare. Cel care pînă să-ţi ofere un număr de telefon din 7 cifre, căruia trebuie să-i adaugi doar prefixul SUA, 001, şi cel al Washington-ului, 661, are misiunea de a te informa că omul numărul 1 în club are un program încărcat.
La Bucureşti este ora 17. Scazi 7 şi obţii ora din Washington DC. "Ernie" Grunfeld tocmai a luat micul dejun.
- Domnule Grunfeld, mai ştiţi româneşte?
- Nu prea am ştiut niciodată. Ştiu doar maghiara pentru că am locuit lîngă graniţa cu Ungaria.
- Ce vă mai amintiţi despre ţara în care v-aţi născut?
- Am încă în minte imaginea oraşului Satu Mare, ştiu că mergeam în vacanţe cu părinţii la Marea Neagră. Mă distram pe cinste în fiecare zi cu prietenii mei. Jucam toată ziua fotbal lîngă Someş. Ştii rîul ăsta, nu?
- Da. Dar dacă vă plăcea atît de mult fotbalul, cum de aţi devenit jucător de baschet profesionist?
- Toţi cei din New York jucau baschet, aşa că m-am apucat şi eu. Trebuia să mă integrez în noua comunitate.
"Am plecat la 9 ani"
- Acolo aţi ajuns prima dată după ce aţi emigrat?
- Da, am plecat în '64, cînd aveam doar nouă ani. Făceam parte dintr-o familie de evrei. Trebuia să ajungem iniţial în Israel. Dar tatăl meu s-a gîndit că în America există mai multe oportunităţi. Am copilărit în Queens.
- Cu ce se ocupau părinţii?
- Alexandru, tatăl meu, avea un magazin de confecţii în Satu Mare. După ce am traversat Oceanul, a fost zugrav doi ani, timp în care a adunat destul de mult cît să-şi deschidă o afacerea asemănătoare cu aceea din România. Mama mea, Livia, l-a ajutat.
Părinţii au supravieţuit Holocaustului
- Spuneaţi în urmă cu ceva timp: "Da, exista antisemitism în România înainte să plec".
- Eram prea mic să realizez, dar asta mi-am dat seama din ce mi-au spus părinţii mei. Amîndoi au fost supravieţuitori ai Holocaustului. România era o ţară comunistă, dar a trecut atît timp. Lucrurile s-au schimbat cu siguranţă.
- În America aţi întîlnit astfel de prejudecăţi?
- Niciodată!
- Care a fost prima impresie despre "tărîmul făgăduinţei"?
- Am simţit că pornesc într-o nouă aventură. Faptul că nu cunoşteam limba m-a tras un pic înapoi, dar după un an m-am simţit integrat.
- Şi totuşi, de unde pasiunea pentru baschet?
- După şcoală, mergeam cu tata în parc şi mă băgam şi eu la joc alături de ceilalţi copii. Eram un atlet bun, eram înalt pentru vîrsta mea şi mi-a plăcut foarte mult acest joc de echipă.
N-a mai venit în România
- Sînteţi primul român din NBA.
- Într-adevăr, primul, dar nu şi ultimul pentru că după mine a jucat şi George Mureşan. Chiar la Wizards.
- Noi îi spunem Ghiţă Mureşan. Dar vă consideraţi român?
- Sînt român! M-am născut şi am copilărit acolo. Îmi pare rău că nu cunosc limba.
- Aţi revenit vreodată în ţara natală?
- Chiar dacă am călătorit mult prin Europa, prin Asia, n-am ajuns niciodată în România.
- Se cîştigă bine din baschet în America?
- În prezent, salariul mediu în NBA este de 5 milioane de dolari pe an, cînd jucam eu era doar vreo 350.000. Dar nu mă plîng. Am cîştigat îndeajuns cît să-mi ofer mie şi familiei o viaţă bună.
"Încasările NBA cresc"
- E criză financiară şi în baschetul american?
- Criza a afectat întreaga lume, dar văd că NBA încă o duce bine. Încasările cresc de la un an la altul pentru că este o formă de entertainment la mare căutare.
- Există o reţetă a succesului acolo?
- Multă, multă muncă! Sînt norocos că am ajuns unde sînt, dar n-a fost deloc uşor. Tatăl meu îmi spunea mereu: "Dacă munceşti din greu, numai lucruri bune ţi se vor întîmpla!".
- Aurul olimpic cucerit în '76 la Montreal reprezintă vîrful carierei?
- Categoric, mai ales că alături de colegii mei formam o echipă tînără. Aveam doar 20 de ani. Presiunea era imensă pentru că toată lumea aştepta medalia pe care Statele Unite o pierduse cu patru ani în urmă.
- Vă mulţumesc, domnule Grunfeld. O ultimă întrebare, chiar nu mai ştiţi nici un cuvînt în româneşte?
- (Într-o română puţin stîlcită) Nu ştiu româneşte! (rîde) Cunoşti aceste cuvinte, nu?
"Al doilea război mondial a prins-o pe mama în Budapesta. Se ascundea prin beciuri pentru a supravieţui"
Ernest Grunfeld
"Mureşan a fost bun, era înalt, dar ştia să şi arunce la coş. În plus, era un jucător extrem de popular în vestiar şi printre fani"
Ernest Grunfeld
"Am jucat împotriva lui Michael Jordan şi am condus echipe care i-au fost victime. El a fost cel mai bun jucător din istoria NBA!"
Ernest Grunfeld
"Nu ştiu prea multe despre baschetul românesc, cunosc doar că federaţia încearcă din răsputeri să promoveze acest sport"
Ernest Grunfeld
Fiul joacă pentru România
Dan Grunfeld (26 de ani), băiatul preşedintelui celor de la Wizards, a primit în ianuarie 2009 cetăţenia română pentru a putea evolua în "naţionala" de baschet a României. El a fost timp de două luni în lotul celor de la New York Knicks înainte de a veni în Europa, unde a jucat trei sezoane la Valencia şi Valladolid. În prezent, el joacă în Israel, la Bnei Hasharon. "Sînt bucuros şi mîndru că a ales România!", spune Grunfeld senior.
A auzit de "Haghi"
Ernest Grunfeld spune că pe lîngă baschet îi plac şi alte sporturi şi că îl cunoaşte pe Hagi. "Joc tenis, înot şi mă uit la soccer, adică fotbal european. Ştiu că România l-a avut pe <<Haghi>>, cel mai bun jucător din istorie. Am urmărit Campionatul Mondial din Africa de Sud şi mă uit la meciurile din Premier League. Însă îmi place cum joacă Barcelona".
Knicks şi Bucks înainte de Wizards
Retras în 1986, Grunfeld a fost timp de trei ani comentator sportiv. Din 1989, el a devenit secund la New York Knicks, însă un an mai tîrziu a fost numit director executiv, apoi a devenit manager general, iar în '96 preşedinte. În perioada 1999-2003 a fost manager general la Milwaukee Bucks, după care a fost angajat la Washington, unde în prezent ocupă funcţia de preşedinte.
18 e locul ocupat de Grunfeld în top 30 al conducătorilor din NBA, realizat de către SB Nation Basketball
12.916 minute a strîns Grunfeld în NBA pentru cele trei echipe la care a evoluat
C.V. Ernest Grunfeld
Data naşterii: 24 aprilie 1955
Înălţime: 1,98 metri
Selecţionat în NBA în 1977, de Milwaukee Bucks
Echipe: Milwaukee Bucks (1977-1979), Kansas City Kings (1979-1982), New York Knicks (1982-1986)
Puncte pe meci: 7,4
Assist-uri pe meci: 2,0
Recuperări pe meci: 2,6
Medaliat cu aur la JO de la Montreal (1976)
Decizia luată de Real Madrid după moartea lui Helmuth Duckadam » Gestul impresionant al spaniolilor
)
)
)
)
)
)
)
)
