INTERVIU-EVENIMENT » Nemuritorul Nicolaescu: "Cei mai mulţi sportivi de azi mimează munca"

Sergiu Nicolaescu e nemulţumit şi o spune cu toată tăria, accentuează cuvintele cu duritate, se repetă, are un joc actoricesc desăvîrşit chiar şi pe durata celor două ceasuri de interviu. "An de an sînt tot mai dezamăgit, iar acum cred că ating punctul maximum de dezamăgire. Mă simt vinovat că am făcut Revoluţia! Da, da, aşa e. Nu mai sînt elite, nu mai este seriozitate, talentele sînt pe cale de dispariţie, cine vine din urmă?! Vedeţi dumneavoastră, nu reuşim să scăpăm de lepre, care sînt la toate nivelurile! Şi sportul dumneavoastră a pătimit mult, fiindcă doar banul mai contează, talentale sînt pe cale de dispariţie".

Vorbeşte ca pe scenă, ochii devin tot mai mari, mîinile bat aerul fără milă. Este semiîntuneric în livingul imens, înţesat cu obiecte de artă şi de colecţie ce ar înnebuni de satisfacţie orice anticar. Arme, care mai de care mai vechi şi mai atrăgătoare, coifuri de pe vremea lui Ferdinand, tablouri care au prins probabil şi secolul cînd automobilul era un vis. Totul pare dintr-o altă lume, de pe la începutul secolului XX, nu din 2011. Domnul venerabil din faţă este supărat crîncen pentru că, o spune printre rînduri, munceşte mai mult la cei 81 de ani ai săi decît toţi ceilalţi de pe platourile de filmare ale peliculei sale "Ultimul corupt".

"Cît mă mai ţin puterile, şi vă zic eu că sînt sportiv, o să încerc să mai fac curăţenie, să mai scăpăm de lichele!", spune oferind un joc pătimaş de mîini, ce se va prelungi pe toată durata interviului. Se mai opreşte din cînd în cînd pentru a mîngîia un frumos exemplar de ogar afghan, Coco.

- Ce legătură există pentru Sergiu Nicolaescu între film şi sport?
- Sînt un sportiv bătrîn, care nu abdică. De la principii, de la muncă, de la luptă cu viaţa. Am făcut sport de mic şi-o să fac pînă la ultimul gong. Am făcut atletism, călărie, box, tir, rugby, eu am adus cascadoria în sportul românesc, formată din sportivi, nu din circari.

- Cît de important este sportul pentru viaţă, în general?
- Pentru mine, mişcarea e un lucru care-mi dă forţa, curajul de a merge mai departe. Şi mă mobilizează. Uite, am venit de la filmare mai devreme şi pînă aţi venit voi la interviu am zăbovit vreo două ore ca să fac gimnastică. Halterele le am mai încolo. Îţi arăt ceva, dar să nu pozezi! (îşi saltă cămaşa şi îşi prezintă bicepsul, încordînd mîna dreaptă. N-ai zice că are 8 decenii de viaţă, vă asigur!) Acum am 70 de kilograme, cînd eram mai tînăr aveam 84. Nu am grăsime pe mine! Am un ritual de 15-20 de exerciţii, îmi fac bine, este o datorie pentru corpul meu, aşa că le fac cu rigurozitate.

- Ca senator al României, credeţi că sportul are parte de sprijinul politicului?
- Vedeţi dumneavoastră, ar trebui să se facă mai mult sport din grădiniţe, din sport. Mişcare, domnilor, să existe spiritul de întrecere, voinţă, astea le cîştigi de mic. Normal că politicienii ar trebui să se implice, cu toţii sîntem de vină pentru situaţia în care a ajuns ţara. Toţi sîntem de vină că tinerii noştri nu mai sînt vioi ca în trecut.

- Ce părere aveţi despre viitorul României, tinerii de azi. Nu prea fac sport ...
- N-o să spun că tineretul nu corespunde. Avem şi puşti reuşiţi. Dar tineretul trebuie educat în spiritul de muncă şi de efort. Noi, bătrînii, de ce nu-i învăţăm? Toţi, profesori, bunici, părinţi, sîntem de vină dacă nu iau Bacalaureatul. Eu m-am dus la sport şi dus de şcoală. Pe vremuri, ne sufocam în sărăcie, dar luptam, învingeam greutăţile. Nu e o scuză că nu sînt săli ultramoderne, se poate alerga şi în parcuri şi cîte şi mai cîte. Dar este şi marea vină a politicului că şi-a bătut joc de sport, ca de alte multe lucruri din ţara asta.

- Aţi avut sau aveţi prieteni, amici, în lumea sportului?
- Am pierdut multe legături, fie din cauza muncii, fie din cauza vieţii. Am făcut sport din dragoste, am trecut prin mai multe, sînt mîndru că am fost coleg cu celebrii Sotter, Wiessen, fraţii Raica, Ion Doruţiu, Dumitru Ghiuzelea şi alţii, şi alţii. Mulţi s-au dus...

- Aţi fost microbist sau simpatizant al vreunei echipe de fotbal?
- Mi-a plăcut Ripensia, pe vremea lui Pavlovici, Kotormany, Bindea, Dobay şi a altora pe care i-am uitat. Apoi mi-a plăcut şi Universitatea Craiova în perioada ei de glorie. Am fost rugbyst la Dinamo, normal că am ţinut şi cu această echipă, dar tot mai mult ţineam cu Steaua.

- De ce?
- Parcă avea jucători mai serioşi. Unii senzaţionali, cum a fost Hagi. Au mai fost Boloni, Petrescu. Îşi luau meseria în serios. Nu am fost un fan înrăit al futbolului, dar mi-a plăcut să privesc. Acum, mai rar spre deloc.

- Cum vi se pare fotbalul de azi?
- E goana după aur! Unde mai găseşti elite? Unde, unde? Ca şi în alte sporturi, au dispărut generaţii de mari atleţi. Politicul de acum prăbuşeşte sportul şi, în special, futbolul. Doar banii mai contează, pentru unii. 

"Pe mulţi i-au prostit banii"
- Vă uitaţi la TV la sport?
- Nu prea, e mult scandal. Nu mă mai uit, am un sentiment de dezgust, fiindcă văd un lucru: calităţile pe care le-am respectat mereu în viaţă, adică munca şi disciplina, sînt terfelite azi.

- Mulţi spun că salariile fotbaliştilor din România sînt ofensatoare, în condiţiile în care sînt oameni care n-au ce pune pe masă.
- Nu vreau să fac politică, întotdeauna au existat oameni săraci şi bogaţi. Dar n-o să vezi niciodată oameni care să muncească şi să nu aibă ce pune pe masă! Problema la noi e că sînt rari oamenii serioşi, de cuvînt, muncitori. Sînt excepţii, din păcate. Calitatea, între ghilimele, a actualei generaţii, inclusiv sportivi, fotbalişti, e uşurinţa cu care mimează munca. Păcat de faptul că sportivii capabili, muncitori, nu sînt încurajaţi ca în trecut.

- Există vreun sportiv, fotbalist, care să vă placă acum?
- Nu. Eu respect munca şi talentul. În momentul prezent, sînt talente, dar nu au nimic în comun cu munca şi cu seriozitatea. Gen Adrian Mutu. Sportul nu există fără disciplină şi sacrificiu. Pe mulţi cred că i-au prostit banii. Ce vedem? Scandal, circ ieftin, se încurajează superficialitatea, păcăleala. 

"Bute e cel mai bun sportiv al ţării"
- Ar putea fi vreun personaj din fotbal eroul unei pelicule semnate Sergiu Nicolaescu?
- Un erou trebuie să aibă în bagajul personal nişte fapte pozitive. Îmi găsiţi dumneavoastră pe cineva care să facă aşa ceva? Puteţi să-mi spuneţi un erou pozitiv? Vedeţi dumneavoastră, românii au talent, dar nu sînt serioşi, perseverenţi ca sîrbii, de exemplu.

- "Andrei" din Ringul, personaj în care aţi interpretat un boxer, ar putea concura cu Lucian Bute?
- Mă bucur că m-ai întrebat de Bute, uitasem de el. Eu am făcut box mai mult de amorul artei pe lîngă Lucian, dar Bute mi se pare cel mai bun sportiv din România la ora actuală. Eu sînt un suporter al lui, păcat că n-am fost la gala lui din Bucureşti, plecat fiind din ţară. El este o excepţie, un mare talent şi un mare muncitor. Are calitate, este foarte serios. E cel mai mare boxer al nostru de cînd e acest sport, o spun cu convingere şi gîndindu-mă că ştiu cu ce se mănîncă boxul. 

Belciug sau Lepardul?
- Ce e cu rolul pe care i l-aţi propus lui Gigi Becali? S-a supărat că purta numele Belciug în film şi-a rupt scenariul, a făcut scandal, chiar s-a spus că aţi vrut să faceţi reclamă "Ultimului corupt" folosindu-vă de numele Gigi Becali.
- E ridicol să zici că refuzi un rol din cauza numelui pe care-l porţi în film. Ăsta se poate schimba, e o copilărie. Să fim serioşi, cum ar fi vrut să-i spunem? "Leopardul", "Uliul", "Vulturul"? În fine. Şi altceva: eu sînt Sergiu Nicolaescu, am făcut şi fac filme de jumătate de secol, nu cred că mi-aş face reclamă pe spatele unuia sau altuia, fie şi a lui Gigi Becali. Ce reclamă să-mi fac cu el? Să fim serioşi.

- Este Gigi Becali un actor în viaţa cotidiană a românilor?
- Gigi are har, îmi place. Un actor joacă, or Gigi se joacă pe el însuşi. Nu poate fi el condamnat, el este un profitor al atenţiei ce i se acordă. Cred că este cel mai mediatizat român, nu e ceva de laudă, mai ales pentru presa de la noi. Este oglinda specifică a societăţii noastre de azi. Vă las pe dumneavoastră să analizaţi dacă este bine sau nu.

"Lucescu - titan. Mutu - limitat. Hagi - nu e pedagog"
Sergiu Nicolaescu despre ...

Borcea: "Nu-l cunosc, nu-l ştiu bine. Am auzit mai multe despre el odată cu nunta lui, care s-a considerat asemănătoare cu a prinţului Angliei. Oamenii se bucură şi asta e bine. Să le dea Dumnezeu sănătate!"

Ioan Becali: "Pot să evit un răspuns?"

Mircea Lucescu: "Vorbim de Lucescu cel bătrîn, da? Este un om de nivel mondial, cel mai mare antrenor român, unul dintre titanii sportului nostru. E conştient de ceea ce a învăţat şi reuşeşte să transmită şi altora experienţa lui, de aceea are rezultate"

Hagi: "Mă doare că nu a reuşit ca antrenor. Îi lipseşte arta pedagogică. El este printre puţinii români macedoneni de care sînt mîndru şi eu. Şi eu am aceleaşi origini, machedoneşti. Pe noi ne chema Nicola, dar tata a românizat numele, în Nicolaescu. Machedonii sînt hotărîţi, încăpăţînaţi, activi. Sper ca Hagi să nu renunţe şi să devină cîndva apreciat ca antrenor" 

Răzvan Lucescu: "Are un oarecare talent, dar pe taică-su nu-l va ajunge niciodată!"

Victor Piţurcă: "Să vedem ce va face ca nou antrenor al României. Nu ştiu dacă este mai bun decît cel ce-a fost înaintea lui, nu cred în nici unul dintre ei, asta din cauza realizărilor pe care le-au avut. Nu vorbe, ci realizări, domnilor! Unde eram acum 20 de ani şi unde sîntem acum?"

Adrian Mutu: "Profilul antieroului. Talentat, s-a ridicat prin fotbal, dar n-a ştiut să se păstreze sus, i-a lipsit seriozitatea. Mutu este un scandalagiu de bună calitate, un limitat. Păcat. N-a fost un stîlp al fotbalului românesc, precum Dinu, Boloni, Hagi, Popescu. Probabil că el e mulţumit cu viaţa lui, dar păcat de talentul său"

Cristi Chivu: "Serios, foarte serios, de ce n-o mai vrea la naţională? Loviturile astea la cap sînt foarte dificile şi lasă urme. Cred că au ceva influenţă şi acele lovituri"
Gabriel Tamaş: "Mediocru în gîndire"

"La Steaua sînt prea puţini oameni de calitate, ca şi în societatea românească. Iar cei care sînt scoşi în faţă, diverşi jucători de un meci, două, sînt talente în descompunere. Mi-ar plăcea să-i văd antrenori ori pe Boloni, ori pe Dan Petrescu. Cei doi nu păcălesc munca, sportul"

"Eu am copilărit la Timişoara. Retrogradarea asta e nenorocire făcută oraşului, o ruşine! Nu ştiu cine-s vinovaţii, dar să fie găsiţi şi să plătească! Sînt mulţi oameni în societatea noastră care sfidează, fiindcă au mulţi bani"

"Filme pe care le îndrăgesc"
1. Osînda (1976, cu Amza Pellea, Ernest Maftei, Gheorghe Dinica, Sergiu Nicolaescu)
2. Mihai Viteazu (1971, cu Amza Pellea, Ion Besoiu, Olga Tudorache, Sergiu Nicolaescu, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu)
3. Ciuleandra (1985, cu Ion Ritiu, Anca Nicola, Ştefan Iordache, Gheorghe Cozorici)

"Filme pe care nu trebuie să le rataţi"
1. Portocala mecanică (1971, cu Malcom McDowell, Patrick Magee, Michael Bates)
2. Scarface (1983, cu Al Pacino, Michelle Pfeiffer)
3. Zbor deasupra unui ciub de cuci (1975, cu Jack Nicholson)
4. Psycho (1960, cu Anthony Perkins, Janet Leigh)
5. Taxi Driver (1976, cu Robert de Niro, Jodie Foster, Cybill Shepherd)

"Actorii mei preferaţi"
Amza Pellea (a murit în '83, la 52 de ani)
George Constantin (a murit in '94, la 61 de ani)
Jimmy Besoiu (80 de ani)
Mircea Albulescu (77 de ani)

Un altfel de Nicolaescu
- În timpul celui de-al Doilea Război Mondial fura obuze şi arme, fiind şi acum împătimit colecţionar.

- Ca adolescent, a vrut să se sinucidă de 3 ori! Şi-a pus pistolul la tîmplă chiar. "Mi-era lehamite de tot, probabil traumele războiului. Am apăsat pe trăgaci, dar nu a fost să fie!".

- Cei 4 ani de liceu i-a făcut doar în doi. A ajuns la 16 ani la facultate. "Am reuşit la trei: Belle Arte, Politehnică şi Marina Militară. Am ales-o pe ultima, visam să fiu marinar pe un vas militar. Şi-acum ştiu pe de rost toate bătăliile navale din istorie. Dar arestarea tatălui m-a determinat să renunţ la ceea ce visam".

- Căsătorit de 3 ori, maestrul mărturisea anul trecut în Libertatea: "Nu cred că am iubit vreodată! Deşi am avut multe legături amoroase, iar nemţoaicele au fost febleţea mea. Am fost un adevărat lup singuratic. Nici prieteni intimi n-am avut prea mulţi".

- Trebuia să regizeze filmul de succes Mihai Viteazu cu Richard Burton, Elizabeth Taylor, Charlton Heston, dar Ceauşescu a ordonat: numai actor români! "Aveam buget de 4 milioane de dolari în 1970, aş fi "ras" tot la nivel de încasări în acea perioadă, poate pelicula lua un Oscar", a comentat Nicolaescu.

- E regizorul român cu cele mai multe filme, 5, nominalizate la Oscar: "Mihai Viteazul", "Osînda", "Ciuleandra", "Noi, cei din linia întîi", "Orient Express". 

De ce n-a fugit în străinătate?
A povestit Nicolaescu: "În 1964, un film de-al meu, de 8 minute, a participat la festivalul de la Cannes. Un american, Richard Davis, l-a cumpărat pentru 20.000 de dolari şi a întrebat unde e autorul. Eu nu aveam dosar bun, mi se interzisese să merg la festival. Dar, datorită americanului de la Columbia Pictures, am ajuns în Franţa. Era prima oară cînd plecam în străinătate, aveam 34 de ani şi i-am spus mamei că eu nu mă mai întorc la Bucureşti! "Dacă ţi-o fi bine, poate ne scoţi şi pe noi!", mi-a spus. I-am făcut semn de adio de pe scara avionului, iar după cîteva zile am vrut să-i trimit un frigider cadou. Cînd să fac coletul, am realizat că-mi iubesc prea mult mama şi atunci am ştiut că nu pot să o părăsesc. Nici pe ea, nici România. Am făcut diverse coproducţii, eu luam doar un sfert din bani, restul mergeau la statul comunist. Dar erau foarte mulţi pentru mine, eram mulţumit şi-aşa". 

51 de filme a regizat Nicolaescu ca director. Cel mai recent este "Ultimul corupt" şi urmează să apară în această iarnă. Sergiu Nicolaescu a jucat în 35 de filme

Maestrul şi boxul
Sergiu Nicolaescu a făcut un film dedicat în mare măsură boxului. Este vorba de "Ringul", în 1983, care a fost printre primele filme difuzate la TVR după Revoluţia din "89. A şi jucat rolul principal în peliculă. "Am făcut pregătire specială cu un fost campion european care s-a mirat că rezistam la antrenamente de 10 ore pe zi. N-am avut dublaj! Am dat cu pumnul de multe ori şi-n alte filme. Cînd eram tînăr, părinţii nu mă lăsau la box pentru că ziceau ei că-mi strică faţa. Făceam box pe ascuns, iar tata m-a văzut într-o duminică într-o sală de meciuri, la cinematograful de la Capitol. Mi-a tras o mamă de bătaie acasă şi mi-a interzis să mai fac box. Dar tot mai făceam pe ascuns".