Articol de Alex Nicodim (foto) - Publicat vineri, 09 octombrie 2009 00:00
De ani de zile, Bucureștiul nu mai are intrare sau ieșire spre Nord, ci doar un lung și colectiv calvar. Dintre toți șoferii care parcurg zona Casa Scînteii - Băneasa - Otopeni am ales unul. A cărui meserie e chiar asta. Atribuim unui singur om rolul de a spune povestea experienței stresante a celor 1,2 milioane de șoferi bucureșteni și a celor 500.000 care tranzitează zilnic orașul.
Presiunea pe care o resimte fiecare dintre noi e multiplicată în el. Pentru că Nicu Cărămidă conduce un autobuz 131 și face 1,5 kilometri într-o oră. De cinci ori pe zi. Cinci zile pe săptămînă. Iar presiunea pe care o suportă el e doar modelul radical a ceea ce trăim fiecare. La 44 de ani, el a albit, e tot mai nervos, iar noi îl urmăm.
Aceasta e o misivă care sperăm să-i surprindă pe cei de după noi.
Să o citească miraţi, încrîncenîndu-se la gîndul că a fost posibil să trăim astfel.
Aceasta este povestea lui Nicu Cărămidă, 44 de ani, şofer pe linia 131 din Bucureştiul lui 2009.
Aceasta este înregistrarea seacă a gps-ului care arată că o maşină parcurge, la intrarea în Bucureşti, 1,5 kilometri într-o oră.
Înainte de 1989 şi o vreme după, 131 era vestită pentru aglomeraţie, mers pe scări şi hoţii de buzunare. Acum, şoferii îi spun "Linia Iadului". Pentru că urlă stresul în tine dacă eşti şofer la ieşirea sau la intrarea în Bucureşti. Nicu Cărămidă asta face. Drumul cotidian spre Iad şi înapoi.
4 oameni în 20 de metri pătraţi
E vineri, ora 11:00. Nicu, soţia Tatiana şi cei doi copii, Cristi (15 ani) şi Andrei (11 ani), locuiesc în Băneasa, într-o singură cameră de 20 de metri pătraţi, dintr-un fost cămin de nefamilişti. E curat, foarte curat. Cristi, tocmai termină un joc pe computer. "Hai, tată, pregăteşte-te de şcoală!", spune părintele. Băiatul mai amînă puţin finalul, apoi îşi ia ghiozdanul şi pleacă.
"În zona asta e aeroportul. Cînd văd avioanele cum trec, mi-aş dori un singur lucru. Să zboare şi autobuzul meu"
Nicu Cărămidă
Puţin înainte de 12:00, Nicu se pregăteşte de treabă. Se îmbracă, întotdeauna la pantaloni călcaţi cu dungă şi la cămaşă. "Domn' director, eşti gata de muncă!", îi zîmbeşte soţia, Tatiana. Bărbatul închide uşa după el. "Să vedeţi ce zi va fi azi! E vineri, luăm coada de la Fîntîna Mioriţa, iar la întoarcere nu facem sub o oră de la Ikea la Băneasa", spune bărbatul.
Două şicane în 30 de secunde
Îşi ia maşina de la garaj şi iese pe traseu. E ora 16:00. Îl aşteaptă strada. Nea Nicu e la capăt, la Ikea Băneasa, şi trage cu patos dintr-o ţigară. "Aşa mă liniştesc înainte să intru în trafic".
Se urcă la volan şi deschide uşile. Nu în staţie, blocată deja de o altă maşină, ci puţin mai departe. "Ce pot să-i zic? Dacă ea nu se poate duce 100 de metri mai în faţă, unde sînt parcări amenajate, o mai învăţ eu?!", spune nea Nicu.
Închide uşile, gata de aventură. Dă să plece. Aceeaşi maşină parcată neregulamentar se pune în mişcare şi îi tai faţa. Frînă scurtă, autobuzul se opreşte. Nea Nicu se încruntă, strîngînd din dinţi. "Ai văzut-o? Păi, cîţi din aştia întîlnesc eu zilnic, dacă aş pune tot la suflet nu ştiu unde aş ajunge!".
"Cînd văd atîtea maşini, dau drumul la radio mai tare. E felul meu de a mă izola de tot ce e în jur, de claxoane, de înjurături, de nervii mei şi ai celorlalţi"
Nicu Cără midă
Tîrîş, tîrîş
Maşina se pune iar în mişcare. Înaintează 100 de metri, după care se opreşte. "Aici am mers cel mai mult. De-acum încolo o să stăm mai mult!". Tipul ştie. În faţă, la intrarea în Bucureşti pe DN 1, o coadă imensă. Nea Nicu începe să vorbească de familie. Se apleacă pe scaun şi trage aer adînc în piept. Maşina abia se tîrăşte trei metri. Din nou frînă. Călătorii fierb.
O tînără se apropie de geamul şoferului şi-l roagă să-i deschidă uşa. Nea Nicu zîmbeşte. Iar încalcă regulamentul RATB, permiţînd coborîrea pasagerilor între staţii. "Ce să fac? Oamenii se grăbesc, îi înţeleg, dar acum am camera, nu pot să deschid uşile mereu!".
"De asta trag, ca băieţii mei să pună mîna pe carte, să facă altceva. Şoferia e frumoasă, dar la noi e un chin"
Nicu Cărămidă
Nici nu simţim că autobuzul se mişcă iar pentru cîţiva metri şi ajunge în sensul giratoriu de sub podul Băneasa. O nouă frînă. Nea Nicu dă radioul mai tare. La radio, o emisiune politică. "I-auzi, iar promisiuni! M-am săturat! Toţi promit, dar nimeni nu face nimic! ", se plînge el.
1,5 kilometri într-o oră
Ne mişcăm iar. Din stînga, din faţă, din dreapta, maşinile se înghesuie. Nea Nicu ridică mîna pentru a intra în intersecţie. "Sărut mîna pentru masă!", îi mulţumeşte celui care i-a permis să avanseze. În giratoriu, semnele nu se mai respectă. Prioritatea e încălcată de toţi. Cine e mai rapid, mai cu tupeu se bagă în faţă. Se arată degete, pe buze se citesc înjurături.
Nea Nicu se înfige în scaun şi desface o bomboană. "Mă îndulcesc". La geam, din nou cineva care vrea să coboare. "Nu pot să vă las aici, nu vedeţi că sînt numai maşini!", vine răspunsul şoferului. Femeia dă din mîini şi scapă un '"Dracu' să vă ia de şoferi!".
Omul pune capul în pămînt, se face că nu o aude. "Oamenii ne desconsideră pe noi, şoferii de RATB" . Nea Nicu se agită. Parcă vrea să mişte maşina din corp. "Mai avem puţin!". Se uită pe programul curselor. "Ia uite ce scrie, în 38 de minute trebuie să ajung de la Băneasa la Romană, la capăt! Şi noi am făcut 1 kilometru în 50 de minute", adaugă şoferul.
20 de minute e pauza de masă a şoferilor, pe care, de obicei, o pierd din cauza întîrzierilor
Controale periodice
Nea Nicu spune că nu a avut niciodată probleme medicale. "Se fac controale dese. Noaptea, la ultima tură, ni se ia tensiunea, ne întreabă de probleme. Ni se spune să încercăm să nu ne lăsăm afectaţi de problemele pe care le întîlnim pe traseu. Un coleg mai în vîrstă îmi zicea: "Bă Nicule, nu vezi că ai făcut riduri şi ai albit? Ce naiba, lasă deoparte problemele de muncă! Doar nu vrei să te duci acasă şi să-ţi baţi nevasta şi copiii!".
POZIŢIA RATB
"Pentru refacerea capacităţilor fizice şi psihice ale conducătorilor, programele de circulaţie au fost reconfigurate pentru a asigura un timp optim de staţionare la capăt de linie"
Mihai Vlădărău, reprezentant RATB
"RATB acordă atenţie stării de sănătate a angajaţilor şi ei sînt testaţi periodic în laboratorul psihologic. Pînă acum, nici un şofer de pe linia 131 nu a solicitat mutarea pe altă linie din cauza stresului"
Mihai Vlădărău, reprezentant RATB
De mâine seară, noi restricţii pe DN1
Începînd cu 10 octombrie, timp de o lună, traficul în zona pasajului Băneasa va fi restricţionat pentru noi lucrări de construcţie. Astfel, se va interzice autovehiculelor traversarea DN 1 în zona intersecţiei bulevardelor Ion Ionescu de la Brad şi Aerogării. De pe aceste două bulevarde, maşinilor le va fi permis să vireze doar la dreapta.
De ani de zile, Bucureștiul nu mai are intrare sau ieșire spre Nord, ci doar un lung și colectiv calvar. Dintre toți șoferii care parcurg zona Casa Scînteii - Băneasa - Otopeni am ales unul. A cărui meserie e chiar asta. Atribuim unui singur om rolul de a spune povestea experienței stresante a celor 1,2 milioane de șoferi bucureșteni și a celor 500.000 care tranzitează zilnic orașul.
Presiunea pe care o resimte fiecare dintre noi e multiplicată în el. Pentru că Nicu Cărămidă conduce un autobuz 131 și face 1,5 kilometri într-o oră. De cinci ori pe zi. Cinci zile pe săptămînă. Iar presiunea pe care o suportă el e doar modelul radical a ceea ce trăim fiecare. La 44 de ani, el a albit, e tot mai nervos, iar noi îl urmăm.
Aceasta e o misivă care sperăm să-i surprindă pe cei de după noi.
Să o citească miraţi, încrîncenîndu-se la gîndul că a fost posibil să trăim astfel.
Aceasta este povestea lui Nicu Cărămidă, 44 de ani, şofer pe linia 131 din Bucureştiul lui 2009.
Aceasta este înregistrarea seacă a gps-ului care arată că o maşină parcurge, la intrarea în Bucureşti, 1,5 kilometri într-o oră.
Înainte de 1989 şi o vreme după, 131 era vestită pentru aglomeraţie, mers pe scări şi hoţii de buzunare. Acum, şoferii îi spun "Linia Iadului". Pentru că urlă stresul în tine dacă eşti şofer la ieşirea sau la intrarea în Bucureşti. Nicu Cărămidă asta face. Drumul cotidian spre Iad şi înapoi.
4 oameni în 20 de metri pătraţi
E vineri, ora 11:00. Nicu, soţia Tatiana şi cei doi copii, Cristi (15 ani) şi Andrei (11 ani), locuiesc în Băneasa, într-o singură cameră de 20 de metri pătraţi, dintr-un fost cămin de nefamilişti. E curat, foarte curat. Cristi, tocmai termină un joc pe computer. "Hai, tată, pregăteşte-te de şcoală!", spune părintele. Băiatul mai amînă puţin finalul, apoi îşi ia ghiozdanul şi pleacă.
"În zona asta e aeroportul. Cînd văd avioanele cum trec, mi-aş dori un singur lucru. Să zboare şi autobuzul meu"
Nicu Cărămidă
Puţin înainte de 12:00, Nicu se pregăteşte de treabă. Se îmbracă, întotdeauna la pantaloni călcaţi cu dungă şi la cămaşă. "Domn' director, eşti gata de muncă!", îi zîmbeşte soţia, Tatiana. Bărbatul închide uşa după el. "Să vedeţi ce zi va fi azi! E vineri, luăm coada de la Fîntîna Mioriţa, iar la întoarcere nu facem sub o oră de la Ikea la Băneasa", spune bărbatul.
Două şicane în 30 de secunde
Îşi ia maşina de la garaj şi iese pe traseu. E ora 16:00. Îl aşteaptă strada. Nea Nicu e la capăt, la Ikea Băneasa, şi trage cu patos dintr-o ţigară. "Aşa mă liniştesc înainte să intru în trafic".
Se urcă la volan şi deschide uşile. Nu în staţie, blocată deja de o altă maşină, ci puţin mai departe. "Ce pot să-i zic? Dacă ea nu se poate duce 100 de metri mai în faţă, unde sînt parcări amenajate, o mai învăţ eu?!", spune nea Nicu.
Închide uşile, gata de aventură. Dă să plece. Aceeaşi maşină parcată neregulamentar se pune în mişcare şi îi tai faţa. Frînă scurtă, autobuzul se opreşte. Nea Nicu se încruntă, strîngînd din dinţi. "Ai văzut-o? Păi, cîţi din aştia întîlnesc eu zilnic, dacă aş pune tot la suflet nu ştiu unde aş ajunge!".
"Cînd văd atîtea maşini, dau drumul la radio mai tare. E felul meu de a mă izola de tot ce e în jur, de claxoane, de înjurături, de nervii mei şi ai celorlalţi"
Nicu Cără midă
Tîrîş, tîrîş
Maşina se pune iar în mişcare. Înaintează 100 de metri, după care se opreşte. "Aici am mers cel mai mult. De-acum încolo o să stăm mai mult!". Tipul ştie. În faţă, la intrarea în Bucureşti pe DN 1, o coadă imensă. Nea Nicu începe să vorbească de familie. Se apleacă pe scaun şi trage aer adînc în piept. Maşina abia se tîrăşte trei metri. Din nou frînă. Călătorii fierb.
O tînără se apropie de geamul şoferului şi-l roagă să-i deschidă uşa. Nea Nicu zîmbeşte. Iar încalcă regulamentul RATB, permiţînd coborîrea pasagerilor între staţii. "Ce să fac? Oamenii se grăbesc, îi înţeleg, dar acum am camera, nu pot să deschid uşile mereu!".
"De asta trag, ca băieţii mei să pună mîna pe carte, să facă altceva. Şoferia e frumoasă, dar la noi e un chin"
Nicu Cărămidă
Nici nu simţim că autobuzul se mişcă iar pentru cîţiva metri şi ajunge în sensul giratoriu de sub podul Băneasa. O nouă frînă. Nea Nicu dă radioul mai tare. La radio, o emisiune politică. "I-auzi, iar promisiuni! M-am săturat! Toţi promit, dar nimeni nu face nimic! ", se plînge el.
1,5 kilometri într-o oră
Ne mişcăm iar. Din stînga, din faţă, din dreapta, maşinile se înghesuie. Nea Nicu ridică mîna pentru a intra în intersecţie. "Sărut mîna pentru masă!", îi mulţumeşte celui care i-a permis să avanseze. În giratoriu, semnele nu se mai respectă. Prioritatea e încălcată de toţi. Cine e mai rapid, mai cu tupeu se bagă în faţă. Se arată degete, pe buze se citesc înjurături.
Nea Nicu se înfige în scaun şi desface o bomboană. "Mă îndulcesc". La geam, din nou cineva care vrea să coboare. "Nu pot să vă las aici, nu vedeţi că sînt numai maşini!", vine răspunsul şoferului. Femeia dă din mîini şi scapă un '"Dracu' să vă ia de şoferi!".
Omul pune capul în pămînt, se face că nu o aude. "Oamenii ne desconsideră pe noi, şoferii de RATB" . Nea Nicu se agită. Parcă vrea să mişte maşina din corp. "Mai avem puţin!". Se uită pe programul curselor. "Ia uite ce scrie, în 38 de minute trebuie să ajung de la Băneasa la Romană, la capăt! Şi noi am făcut 1 kilometru în 50 de minute", adaugă şoferul.
20 de minute e pauza de masă a şoferilor, pe care, de obicei, o pierd din cauza întîrzierilor
Controale periodice
Nea Nicu spune că nu a avut niciodată probleme medicale. "Se fac controale dese. Noaptea, la ultima tură, ni se ia tensiunea, ne întreabă de probleme. Ni se spune să încercăm să nu ne lăsăm afectaţi de problemele pe care le întîlnim pe traseu. Un coleg mai în vîrstă îmi zicea: "Bă Nicule, nu vezi că ai făcut riduri şi ai albit? Ce naiba, lasă deoparte problemele de muncă! Doar nu vrei să te duci acasă şi să-ţi baţi nevasta şi copiii!".
POZIŢIA RATB
"Pentru refacerea capacităţilor fizice şi psihice ale conducătorilor, programele de circulaţie au fost reconfigurate pentru a asigura un timp optim de staţionare la capăt de linie"
Mihai Vlădărău, reprezentant RATB
"RATB acordă atenţie stării de sănătate a angajaţilor şi ei sînt testaţi periodic în laboratorul psihologic. Pînă acum, nici un şofer de pe linia 131 nu a solicitat mutarea pe altă linie din cauza stresului"
Mihai Vlădărău, reprezentant RATB
De mâine seară, noi restricţii pe DN1
Începînd cu 10 octombrie, timp de o lună, traficul în zona pasajului Băneasa va fi restricţionat pentru noi lucrări de construcţie. Astfel, se va interzice autovehiculelor traversarea DN 1 în zona intersecţiei bulevardelor Ion Ionescu de la Brad şi Aerogării. De pe aceste două bulevarde, maşinilor le va fi permis să vireze doar la dreapta.
)
)
)
)
)
)
)
)
