GSP SPECIAL  »  SUPERREPORTAJE  »  POVESTEA ACCIDENTULUI LUI DOSSEY, UNUL DINTRE PRIMII STRANIERI CARE AU JUCAT ÎN ROMÂNIA DUPĂ ANII '90

“Tăticule, vin imediat!”

Articol de GSP - Publicat marti, 23 septembrie 2008 00:00

Acestea au fost ultimele cuvinte pe care fostul portar i le-a spus lui Petre Gavrilă cînd şi-a condus soţia şi fetiţa la autocar. Dar acesta trecuse de Buşteni. Cursa de urmărire s-a încheiat cu un accident şi Dossey e în comă.


Sîmbătă, 13 septembrie. E o dimineaţă rece de toamnă la Buş­teni. Ibrahim Dossey şi-a petrecut cea mai mare parte a vacanţei ală­turi de soţia Ioana şi fiica sa, Geni, de doar patru ani. Cei trei erau în faţa Şcolii Euro-Africane, pa­tro­na­tă de Petre Gavrilă. Bagajele erau gata, iar Ibrahim urma să-şi conducă familia la autocar. Luni, fetiţa de patru ani trebuia să înceapă grădiniţa, iar un nepot, aflat şi el în vacanţă, să meargă la şcoală.

“IOANA, MAI STAI PÎNĂ MÎINE!”
Petre Gavrilă, era şi el cu ei. “Ioana, de ce nu mai stai pînă mîine? Uite, Ibrahim are meci cu copiii. Stai să-l vezi!”, i-a spus nea Petrică Ioanei. “Nu mai stăm! E mai bine aşa! Hai să ne grăbim, să nu pierdem autocarul!”, i-a spus Ioana lui Ibrahim. L-a sărutat, apoi şi-a luat fetiţa în braţe şi au urcat în automobilul familiei, un Volkswagen Polo. “Tăticule, vin imediat! Îi duc la autocar şi mă întorc!”, i-a spus ghanezul de 36 de ani lui Petre Gavrilă, cel care practic l-a înfiat de la sosirea sa în România. Nimic nu prevestea ce avea să urmeze.

AUTOCARUL PLECASE
Ioana trebuia să ajungă la Hîrşova, în judeţul Constanţa. Au mers în staţia de unde urma să ia autocarul. După cîteva mi­nu­te de aşteptare au aflat că acesta deja trecuse de Buşteni. Ibrahim şi-a urcat familia în maşină şi a pornit în urmărirea autocarului. “Îl prindem noi pînă la Ploieşti! Aşa am timp să mă întorc şi la meci!”, a hotărît Ibrahim. Zis şi făcut. A vrut să-l sune pe nea Petrică să-l anunţe că va întîrzia, dar a realizat că în graba de a pleca a uitat telefoanele în cameră.

A bagat cheia în contact şi a pornit în trombă. Ioana stătea pe scaunul din dreapta, cei doi copii în spate.


Impact devastator
După 50 de kilometri, maşina condusă de Ibrahim a ajuns la Breaza. Mai era puţin pînă la Ploieşti. Drumul era umed, plouase în acea zi. Automobilul a derapat, a intrat pe contrasens, s-a răsucit şi a fost izbit puternic de un Logan. Im­pac­tul s-a produs exact în dreptul şo­ferului, iar izbi­tu­ra a fost groaz­nică. Gha­nezul nu pur­­ta centura de sigu­ranţă. Dossey a ajuns de urgenţă la Bu­­cureşti şi a fost imediat operat pe creier. Soţia sa a ajuns la Spitalul Ju­­­deţean din Ploieşti. Cei doi copii, aflaţi pe bancheta din spate, au scă­­pat ne­vătămaţi, dar sînt şi acum şocaţi.

“Cînd se întoarce Ibra?”
Imediat după ce şi-a rezilitat contractul cu Pandurii Tg Jiu, Ibrahim Dossey a hotărît să îşi încheie cariera de fotbalist şi să devină antrenor. Părintele său spiritual de la Şcoala Euro - Africană de Fotbal, Petre Gavrilă, i-a încredinţat o grupă de juniori.

“Era înnebunit după copii. Le-a cumpărat chiar şi un set com­plet de echipament. De cînd este în spital aceştia întreabă încontinuu de el, vor să ştie cînd se va întoarce. Nu trece zi fără să se gîndească la Ibrahim”,
a spus Gavrilă.

A murit secretara Şcolii
Ca şi cum accidentul grav al lui Dossey nu ar fi de ajuns, vinerea trecută, a încetat din viaţă şi secretara lui Petre Gavrilă.

Aceasta avea 32 de ani, iar acum patru luni i-a fost descoperit un cancer ovarian, care a avansat extrem de repede. “Parcă e un blestem! Nici acum nu-mi vine să cred ce se întîmplă. Parcă e un coşmar din care îmi doresc să mă trezesc”, spune Gavrilă. Tehnicianul răsfoieşte albumele cu poze, încercînd să-şi ascundă astfel durerea.


A RĂMAS ÎN COMĂ DE ZECE ZILE
De 10 zile, Dossey este tot în comă. Deşi doctorii sînt încă sceptici în privinţa şanselor de supravieţuire ale lui Ibrahim, acesta a început să dea primele semne că se luptă pentru viaţa lui. “Soacra sa îl veghează nonstop. Ea mi-a spus că a mişcat mîna stîngă, în momentul în care îi vorbea. Impor­tant este că în pe­rioada critică de după accident nu au apărut complicaţii. Pentru Ibra urmează încă 4-5 zile critice”, a mărturisit Petre Gavrilă.

GAVRILĂ, SOCRU MARE LA NUNTĂ
Petre Gavrilă este “tatăl” lui Ibrahim. El l-a adus pe acesta în România, la începutul lui 2001, cunoscîndu-l din perioada în care pregătea “naţionala” Ghanei. “Este un om extraordinar. La nunta sa, din 2002, eu am fost socru mare, i-am ţinut locul tatălui său. Familia lui nu a putut veni! Ce fericit era! Se simte român, iar în 2010 urma să-şi ia şi cetăţenia! Se înţelege perfect cu Ioana. A cunoscut-o în perioada în care juca la Braşov, iar ea era studentă! Nu am văzut doi oameni care să se iubească atît”, povesteşte cu voce stinsă Gavrilă.


IOANA ŞI GENI AŞTEAPTĂ O MINUNE
Soţia lui Dossey, Ioana, a părăsit de cîteva zile spitalul, dar are încă urmele teribilului accident. Plînge întruna. “Nu pot să vă spun decît să vă rugaţi pentru Ibra! Are un suflet minunat, merită să tră­iască”, a spus aceasta printre la­crimi. Se fereşte să n-o simtă Geni. E sfîşiată de durere. Medicii nu-i dau prea multe speranţe, dar Ioa­na aş­teaptă. Aşteaptă o mi­nune. Micuţa Geni nici nu bănuieşte că tatăl ei se zbate între viaţă şi moarte.

CAMERA A RĂMAS NEATINSĂ
Dossey locuia la Şcoala Euro-Afri­cană într-o cameră modestă, de 6 metri pătraţi, în care se află doar un pat şi o mă­su­ţă în mijlocul încăperii. S-a trezit dis-de-dimineaţă, a făcut patul, apoi a mers la masă alături de fami­lie. Era camera unde lo­cuia de fiecare dată cînd ajungea la Buşteni. Restul timpului îl pe­trecea cu familia la vila construită la Hîr­şova, în judeţul Constanţa. Dar aici, la Buşteni, se simţea acasă. Ibra­him şi-a lăsat tele­foanele pe ma­să, o pereche de blugi arun­cată în cuier, dar şi un pachet de biscuiţi desfăcut pe ma­să. Într-un colţ întu­ne­cos, o ve­che amin­tire din Giuleşti, un tri­cou cu Ra­pid. Ca­me­ra a rămas acum pustie, iar în afară de Petre Gavrilă nimeni nu are acces înăuntru.


CARTE DE VIZITĂ

Ibrahim Dossey


- Vîrstă: 36 de ani

- A jucat la FC Braşov, Rapid Bucureşti, Unirea Sînnicolau Mare, Pandurii Tg. Jiu

- Pentru Rapid a evoluat o singură partidă în preliminariile Ligii Campionilor (‘03-’04), împotriva lui Anderlecht Bruxelles

- A debutat În Liga I pe 17.03.2001 în partida Astra Ploiesti - FC Brasov 2-0

- Are 92 de meciuri În prima ligĂ şi 37 de partide în Liga a II-a

- Are 107 selecţii la toate loturile naţionale ale Ghanei şi a cîştigat în 1992 medalia de bronz la Olimpiadă

- Îşi încheiase cariera de fotbalist în urmă cu patru luni.

Acestea au fost ultimele cuvinte pe care fostul portar i le-a spus lui Petre Gavrilă cînd şi-a condus soţia şi fetiţa la autocar. Dar acesta trecuse de Buşteni. Cursa de urmărire s-a încheiat cu un accident şi Dossey e în comă.


Sîmbătă, 13 septembrie. E o dimineaţă rece de toamnă la Buş­teni. Ibrahim Dossey şi-a petrecut cea mai mare parte a vacanţei ală­turi de soţia Ioana şi fiica sa, Geni, de doar patru ani. Cei trei erau în faţa Şcolii Euro-Africane, pa­tro­na­tă de Petre Gavrilă. Bagajele erau gata, iar Ibrahim urma să-şi conducă familia la autocar. Luni, fetiţa de patru ani trebuia să înceapă grădiniţa, iar un nepot, aflat şi el în vacanţă, să meargă la şcoală.

“IOANA, MAI STAI PÎNĂ MÎINE!”
Petre Gavrilă, era şi el cu ei. “Ioana, de ce nu mai stai pînă mîine? Uite, Ibrahim are meci cu copiii. Stai să-l vezi!”, i-a spus nea Petrică Ioanei. “Nu mai stăm! E mai bine aşa! Hai să ne grăbim, să nu pierdem autocarul!”, i-a spus Ioana lui Ibrahim. L-a sărutat, apoi şi-a luat fetiţa în braţe şi au urcat în automobilul familiei, un Volkswagen Polo. “Tăticule, vin imediat! Îi duc la autocar şi mă întorc!”, i-a spus ghanezul de 36 de ani lui Petre Gavrilă, cel care practic l-a înfiat de la sosirea sa în România. Nimic nu prevestea ce avea să urmeze.

AUTOCARUL PLECASE
Ioana trebuia să ajungă la Hîrşova, în judeţul Constanţa. Au mers în staţia de unde urma să ia autocarul. După cîteva mi­nu­te de aşteptare au aflat că acesta deja trecuse de Buşteni. Ibrahim şi-a urcat familia în maşină şi a pornit în urmărirea autocarului. “Îl prindem noi pînă la Ploieşti! Aşa am timp să mă întorc şi la meci!”, a hotărît Ibrahim. Zis şi făcut. A vrut să-l sune pe nea Petrică să-l anunţe că va întîrzia, dar a realizat că în graba de a pleca a uitat telefoanele în cameră.

A bagat cheia în contact şi a pornit în trombă. Ioana stătea pe scaunul din dreapta, cei doi copii în spate.

Impact devastator
După 50 de kilometri, maşina condusă de Ibrahim a ajuns la Breaza. Mai era puţin pînă la Ploieşti. Drumul era umed, plouase în acea zi. Automobilul a derapat, a intrat pe contrasens, s-a răsucit şi a fost izbit puternic de un Logan. Im­pac­tul s-a produs exact în dreptul şo­ferului, iar izbi­tu­ra a fost groaz­nică. Gha­nezul nu pur­­ta centura de sigu­ranţă. Dossey a ajuns de urgenţă la Bu­­cureşti şi a fost imediat operat pe creier. Soţia sa a ajuns la Spitalul Ju­­­deţean din Ploieşti. Cei doi copii, aflaţi pe bancheta din spate, au scă­­pat ne­vătămaţi, dar sînt şi acum şocaţi.

“Cînd se întoarce Ibra?”
Imediat după ce şi-a rezilitat contractul cu Pandurii Tg Jiu, Ibrahim Dossey a hotărît să îşi încheie cariera de fotbalist şi să devină antrenor. Părintele său spiritual de la Şcoala Euro - Africană de Fotbal, Petre Gavrilă, i-a încredinţat o grupă de juniori.

“Era înnebunit după copii. Le-a cumpărat chiar şi un set com­plet de echipament. De cînd este în spital aceştia întreabă încontinuu de el, vor să ştie cînd se va întoarce. Nu trece zi fără să se gîndească la Ibrahim”,
a spus Gavrilă.

A murit secretara Şcolii
Ca şi cum accidentul grav al lui Dossey nu ar fi de ajuns, vinerea trecută, a încetat din viaţă şi secretara lui Petre Gavrilă.

Aceasta avea 32 de ani, iar acum patru luni i-a fost descoperit un cancer ovarian, care a avansat extrem de repede. “Parcă e un blestem! Nici acum nu-mi vine să cred ce se întîmplă. Parcă e un coşmar din care îmi doresc să mă trezesc”, spune Gavrilă. Tehnicianul răsfoieşte albumele cu poze, încercînd să-şi ascundă astfel durerea.

A RĂMAS ÎN COMĂ DE ZECE ZILE
De 10 zile, Dossey este tot în comă. Deşi doctorii sînt încă sceptici în privinţa şanselor de supravieţuire ale lui Ibrahim, acesta a început să dea primele semne că se luptă pentru viaţa lui. “Soacra sa îl veghează nonstop. Ea mi-a spus că a mişcat mîna stîngă, în momentul în care îi vorbea. Impor­tant este că în pe­rioada critică de după accident nu au apărut complicaţii. Pentru Ibra urmează încă 4-5 zile critice”, a mărturisit Petre Gavrilă.

GAVRILĂ, SOCRU MARE LA NUNTĂ
Petre Gavrilă este “tatăl” lui Ibrahim. El l-a adus pe acesta în România, la începutul lui 2001, cunoscîndu-l din perioada în care pregătea “naţionala” Ghanei. “Este un om extraordinar. La nunta sa, din 2002, eu am fost socru mare, i-am ţinut locul tatălui său. Familia lui nu a putut veni! Ce fericit era! Se simte român, iar în 2010 urma să-şi ia şi cetăţenia! Se înţelege perfect cu Ioana. A cunoscut-o în perioada în care juca la Braşov, iar ea era studentă! Nu am văzut doi oameni care să se iubească atît”, povesteşte cu voce stinsă Gavrilă.

IOANA ŞI GENI AŞTEAPTĂ O MINUNE
Soţia lui Dossey, Ioana, a părăsit de cîteva zile spitalul, dar are încă urmele teribilului accident. Plînge întruna. “Nu pot să vă spun decît să vă rugaţi pentru Ibra! Are un suflet minunat, merită să tră­iască”, a spus aceasta printre la­crimi. Se fereşte să n-o simtă Geni. E sfîşiată de durere. Medicii nu-i dau prea multe speranţe, dar Ioa­na aş­teaptă. Aşteaptă o mi­nune. Micuţa Geni nici nu bănuieşte că tatăl ei se zbate între viaţă şi moarte.

CAMERA A RĂMAS NEATINSĂ
Dossey locuia la Şcoala Euro-Afri­cană într-o cameră modestă, de 6 metri pătraţi, în care se află doar un pat şi o mă­su­ţă în mijlocul încăperii. S-a trezit dis-de-dimineaţă, a făcut patul, apoi a mers la masă alături de fami­lie. Era camera unde lo­cuia de fiecare dată cînd ajungea la Buşteni. Restul timpului îl pe­trecea cu familia la vila construită la Hîr­şova, în judeţul Constanţa. Dar aici, la Buşteni, se simţea acasă. Ibra­him şi-a lăsat tele­foanele pe ma­să, o pereche de blugi arun­cată în cuier, dar şi un pachet de biscuiţi desfăcut pe ma­să. Într-un colţ întu­ne­cos, o ve­che amin­tire din Giuleşti, un tri­cou cu Ra­pid. Ca­me­ra a rămas acum pustie, iar în afară de Petre Gavrilă nimeni nu are acces înăuntru.

CARTE DE VIZITĂ

Ibrahim Dossey

- Vîrstă: 36 de ani

- A jucat la FC Braşov, Rapid Bucureşti, Unirea Sînnicolau Mare, Pandurii Tg. Jiu

- Pentru Rapid a evoluat o singură partidă în preliminariile Ligii Campionilor (‘03-’04), împotriva lui Anderlecht Bruxelles

- A debutat În Liga I pe 17.03.2001 în partida Astra Ploiesti - FC Brasov 2-0

- Are 92 de meciuri În prima ligĂ şi 37 de partide în Liga a II-a

- Are 107 selecţii la toate loturile naţionale ale Ghanei şi a cîştigat în 1992 medalia de bronz la Olimpiadă

- Îşi încheiase cariera de fotbalist în urmă cu patru luni.

Flash News: cele mai importante reacții și faze video din sport
Citește și:
Blestemul accidentărilor continuă! Titularul de la FCSB, OUT până în 2025 » Campioana primește o nouă lovitură grea
Superliga
Blestemul accidentărilor continuă! Titularul de la FCSB, OUT până în 2025 » Campioana primește o nouă lovitură grea
Silviu Prigoană a murit » De ce a refuzat vehement să investească la clubul din Superliga: „M-a dezgustat”
Superliga
Silviu Prigoană a murit » De ce a refuzat vehement să investească la clubul din Superliga: „M-a dezgustat”
Stadionul din Pripyat, de lângă Cernobîl, arată într-un mod incredibil: ce a crescut în locul gazonului, la 38 de ani de la dezastru
Campionate
Stadionul din Pripyat, de lângă Cernobîl, arată într-un mod incredibil: ce a crescut în locul gazonului, la 38 de ani de la dezastru

Stadionul din Pripyat, de lângă Cernobîl, arată într-un mod incredibil: ce a crescut în locul gazonului, la 38 de ani de la dezastru

Preoți-antrenori, 2500 de mici, mămăligă amestecată cu bormașina și o galerie cu Mirel Rădoi, Claudiu Răducanu sau Adi Ilie prezenți » GSP a asistat la „cuplajul anului”, la o parohie: „Mama nu m-a lăsat, dar m-a vopsit mamaie”


Comentarii (93)
 •  14 Octombrie 2011, 11:29

Ba DaciaLogan,ai vorbit si tu cand trebuia sa taci...L-am cunoscut in persoana.am jucat cu el la Harsova,orasul de unde era sotia lui..cand era acolo juca foarte des cu noi...un om incredibil..A luat cu el un vecin de la bloc sa il antreneze la o echipa in Brasov...ce sa mai, Dumnezeu sa il ierte.

prigoana70
prigoana70  •  20 Iulie 2009, 01:13

Nu te vom uita.

 •  11 Iulie 2009, 19:10

dumnezeu sal ierte.....mare pierdere ..pacat ..a lasat in urma o familie care i duce lipsa

Vezi toate comentariile (93)
Comentează