Articol de Adrian Florea - Publicat joi, 25 martie 2021 11:45 / Actualizat joi, 25 martie 2021 18:59
GSP inaugurează un nou proiect editorial: Dosarele Gazetei • O abordare tip documentar a marilor dezbateri din istoria sportului românesc, cu detalii neștiute scoase acum la iveală, documentare riguroasă, imagini de arhivă, discuții cu personajele vremii • Primul episod din Dosarele Gazetei se întinde pe 3 zile și pune sub lupă felul în care s-au format echipele ce au dominat anii ’80. Astăzi: Capodopera lui Il Luce. Cinci ani pentru o «haită» dezintegrată într-o vară.
Cinci ani pentru o „haită” dezintegrată într-o vară Mircea Lucescu a construit cea mai spectaculoasă echipă a lui Dinamo în perioada 1985-1990. După Mondialul din Italia, aproape întreg lotul a fost vândut în străinătate. Gazeta Sporturilor vă prezintă poveștile lor.
Bogdan Stelea
- 05 decembrie 1967, București
De la aviator la portar
Ar fi vrut să devină pilot, clasele a IX-a și a X-a le-a făcut la liceul de aviație. A crescut în centrul de juniori al lui Dinamo de la 12 ani, fiind adus în club de antrenorul de box Ion Dumitru! A debutat în L1 înainte să împlinească 19 ani.
După un retur nefast la Iași, unde n-a jucat niciun minut, a revenit în Ștefan cel Mare, devenind titular în sezonul 1988-1989, când Țețe Moraru a și fost "retrogradat" la Victoria. A intrat imediat în circuitul reprezentativei celei mari, bifând deja în mai 1989 prima sa partidă oficială, 1-0 cu Bulgaria în campania pentru CM 1990. Alături de Lung și Liliac, a făcut parte din grupul celor trei portari la Mondialul italian.
La început, am fost coleg cu cei din vechea gardă, Dragnea, Orac, Balaci, Nicolae, Stănescu. Îi vedeam ca pe niște Dumnezei. S-au purtat frumos cu mine, dar mai făceau și glumele inerente cu un puști.
- Bogdan Stelea, în 2019, pentru evz.ro
Iulian Mihăescu
- 11 septembrie 1962, Târgoviște (Dâmbovița)
Singurul care n-a prins contract extern
Adus de la "satelitul" Flacăra Moreni, unde evolua ca atacant, a bifat mai întâi la Dinamo un scurt pasaj în '85, iar Lucescu l-a recuperat definitiv anul următor. "M-am pregătit trei săptămâni la Săftica, apoi nea Mircea m-a chemat la Dinamo, unde nu știu cum am rezistat șase ani. Înseamnă că am fost util", spune Mihăescu.
Trecut fundaș dreapta, s-a impus în primul "11", gustând de la amărăciunea eșecului lamentabil cu 17 Nentori Tirana până la savoarea partidelor cu Sampdoria și Anderlecht din fazele înalte ale Cupei Cupelor. A fost singurul titular al lui Dinamo care n-a prins lotul pentru CM 1990, pe postul său fiind preferați Rednic și Adrian Popescu, în absența candidaților de drept, Dan Petrescu și Iovan, accidentați. De asemenea, dintre oamenii de bază, doar el n-a găsit un contract extern după Revoluție.
Făceam la antrenamente unu contra unu cu Lupu, ca să deprind secretele postului de fundaș. Mă învârtea de făceam spume la gură. Mi-a prins bine, că așa am învățat.
- Iulian Mihăescu
Ioan Andone
- 15 martie 1960, Șpălnaca (Alba)
Legătura cu „generația Hamburg”
Până la 14 ani a jucat baschet. Antrenorul Carol Gal l-a recrutat la fotbal, la Școala Sportivă, iar la 16 ani a ajuns la Corvinul pe mâinile lui Dumitru Pătrașcu, unul dintre marii șlefuitori de talente ai României. A început ca atacant, însă la 19 ani debuta în L1 în postura de stoper, prindea un loc în prima reprezentativă, bifa o participare în Cupa UEFA cu Corvinul, plus bronzul CM tineret în Australia 1981, unde a jucat pe fals. Vârsta i-a fost modificată cu câteva luni pentru a fi eligibil la turneul final!
La Dinamo a ajuns în vara lui '83, când, pentru el și Rednic, roș-albii cedau cinci jucători la Hunedoara, între care Vlad, Stredie și Văetuș. "Mi-au dat grad de locotenent, o aprobare de Dacie, un televizor color Elcrom și un apartament de două camere cu chirie în Colentina, unde n-am stat niciodată", povestește Ando.
Primul sezon îi aduce minunatul parcurs până în semifinalele CCE, cu eliminarea lui Hamburg și "dubla" celebră cu Liverpool. Va deveni apoi placa turnantă între generația veche, cu Augustin, Orac sau Mulțescu, și grupul nou, pe care Lucescu a început să-l construiască din '86-'87. În primăvara lui '89 va fi în centrul unui scandal imens după ce a făcut semne obscene către fiul dictatorului, Valentin Ceaușescu, la capătul unui Steaua - Dinamo 2-1. A scăpat cu trei luni de suspendare la intervenția amicului Marius Lăcătuș.
7 sezoanea petrecut Andone în "Groapă", adunând două titluri, 3 Cupe ale României, o semifinală de CCE (1984) și una în Cupa Cupelor (1990)
Mircea Rednic
- 09 aprilie 1962, Hunedoara
O certitudine de la Corvinul
Înainte să ajungă la fotbal, la Corvinul, a încercat mai multe sporturi până la 14 ani: tenis de masă, handbal, volei, șah. Lucescu l-a ales în trupa de tineri a Hunedoarei din centrul de juniori și l-a folosit pentru prima dată în L1 la 18 ani, în august 1980.
A avut o ascensiune fulminantă: în '82 era titular al "tricolorilor" mari, în '81 participase cu lotul U21 la CM Australia (loc 3), iar la capătul sezonului '82-'83 a fost declarat cel mai bun fundaș dreapta de ziarul "Sportul", împreună cu Negrilă. Trecuse și prin fantasticele succese cu naționala în campania pentru Euro '84: 1-0 cu Italia la București și tot 1-0 cu Suedia, la Stockholm.
Dinamo l-a adus în vara lui '83 cu statut de jucător consacrat. La fel ca Andone, participă la parcursul spectaculos din CCE '83-'84, semifinale cu Liverpool, și face legătura mai târziu cu noua generație coordonată de Mircea Lucescu pentru explozivul sezon '89-'90.
La Hunedoara, banii se puneau pe masă, cu plasa, aveam prime și de 6.000 de lei contra Stelei sau a lui Dinamo. Erau luni în care puteam câștiga și 10.000 de lei.
- Dorin Mateuț
Michael Klein
- 10 octombrie 1959, Amnaș (Sibiu) - 02 februarie 1993, Krefeld (Germania)
Transfer cu presiuni de la Securitate
Unul dintre copiii teribili ai Corvinului lui Lucescu, Mișa a purtat timp de 10 ani banderola de căpitan al "corbilor" și s-a lăsat greu dus de lângă furnale. A debutat la 18 ani în echipa hunedoreană, în '77, din '81 a intrat în circuitul primei reprezentative, iar peste 75% din cele 89 de selecții avea să le strângă din postura de "corvinist", inclusiv Euro '84.
A ajuns abia în iarna lui '88 la Dinamo, cu jumătate de an mai devreme decât fusese înțelegerea între cluburi. În 2010, fostul președinte al Corvinului, Gelu Simoc, povestea: "În decembrie '88, a venit la Hunedoara generalul Emil Macri (n.r. șeful Contrainformațiilor Economice din Securitate), însoțit de niște colonei, chipurile, cu probleme legate de combinat, că nu se făceau planurile. L-au înghesuit și pe directorul general, Sabin Faur. Au amenințat cu pușcăria, vorbeau de sabotaj. Mi-am dat seama că substratul era transferul lui Klein".
După o zi petrecută închis într-o încăpere din sediul Securității, spre intimidare, Simoc parafa documentele pentru plecarea lui Klein la Dinamo. La schimb, Corvinul primea doi jucători banali din curtea "câinilor". Cu o disponibilitate fizică fantastică, șuteur de elită și maestrul centrărilor-covrig, Mișa, transformat în fundaș din mijlocaș, a ținut tot flancul stâng din marea echipă a lui Lucescu. A plecat la Uerdingen în septembrie 1991, iar în martie '93 deceda în timpul unui antrenament.
40 de meciuria jucat Klein pentru Dinamo în L1, plus 9 partide în cupele europene
Anton Doboș
- 13 octombrie 1965, Sărmașu (Mureș)
Recomandarea lui Remus Vlad
Apărut în circuitul Diviziei A abia la 23 de ani, la U Cluj, a fost adus în Ștefan cel Mare ca soluție de rezervă pentru postul de stoper, unde cuplul Andone - Rednic era de nezdruncinat. L-a recomandat Remus Vlad, fostul secund al lui Il Luce la Corvinul și omul care l-a promovat la "șepcile roșii" în '87 de la Arieșul Turda. Clujul a primit la schimb doi jucători din "fondul Dinamo", în vara lui '89. În sezonul de grație '89-'90, Doboș a strâns 21 de partide, ca fundaș central sau fundaș dreapta, majoritatea după ce internaționalii roș-albi plecaseră la lot pentru CM 1990.
3 trofeea cucerit Doboș la Dinamo: eventul 1990 și încă un titlu (1992)
Ioan Ovidiu Sabău
- 12 februarie 1968, Câmpia Turzii (Cluj)
Lung război subteran cu Steaua
În 1988, la 20 de ani, Sabău era cel mai atractiv nume pentru granzii momentului, Steaua și Dinamo. Evolua la U Cluj, iar forțele subterane din Ghencea și Ștefan cel Mare au demarat o ofensivă nebună pentru a-l recruta.
Prima a mutat Steaua, care l-a înrolat în armată, la București, unde președintele Ion Alecsandrescu nu l-a convins să semneze. Sabău n-a cedat în fața presiunilor, inclusiv cu muncă la câmp ca soldat, fiind direcționat către ASA Tg. Mureș, în speranța că va accepta finalmente oferta de la Steaua.
"Veneam la fiecare două săptămâni la București să discut cu Valentin Ceaușescu și cu Ilie Ceaușescu, fratele dictatorului. Erau întâlniri cu amenințări. Steaua ajunsese la un nivel la care era greu să se mențină. Dinamo mi se părea mai de viitor, un lot cu tineri", povestea Sabău peste ani.
Finalmente, Valentin Ceaușescu a acceptat decizia lui Sabău, a oprit demersurile dinspre Steaua. Dinamo lucrase însă în paralel prin colonelul de Interne Dumitru Sorescu, un apropiat al președintelui lui U Cluj, Liviu Maior, și al fostului secund al lui Lucescu la Hunedoara, Remus Vlad. Acesta e trioul care, alături de Il Luce și de președintele lui Dinamo, Constantin Anghelache, a contribuit la direcționarea lui Sabău către roș-albi.
Sabău a devenit busola lui Dinamo la centrul terenului, a confirmat pe termen lung și la națională, a fost actor principal în eventul din '90, inclusiv cu un gol în epica finală a Cupei României, 6-4 contra Stelei. A plecat la Feyenoord după CM 1990.
5 jucători la schimba primit U Cluj pentru Sabău. Cel mai important s-a dovedit a fi portarul Florin Prunea
Dorin Mateuț
- 05 august 1965, Bogata (Cluj)
Tenebrele unei "Ghete de Aur"
La Hunedoara, Mircea Lucescu l-a promovat din pepiniera Corvinului, tot el l-a trecut pe lista de transferuri după ce a preluat pe Dinamo. Mateo a ajuns în Ștefan cel Mare după turul sezonului '86-'87.
E omul care a deschis tabela către celebrul Steaua - Dinamo 0-3, septembrie 1989, goluri Mateuț, Timofte, Cezar Zamfir, rezultat care a întrerupt seria de 104 meciuri fără înfrângere în campionat a roș-albaștrilor. Va duce însă în spate tenebrele campionatului '88-'89, la capătul căruia a obținut Gheata de Aur a Europei, cu neverosimila serie de 43 de goluri înscrise în L1. Între ele, 4 cu Farul (6-0) și câte 3 cu Craiova (6-3), Oțelul (6-3), ASA Tg. Mureș (7-2) și Flacăra Moreni (5-1)! Dinamo încheia acel sezon cu 126 de goluri marcate!
109 partide în primul eșalon al Românieia jucat Mateo pentru Dinamo în perioada '87-'90, marcând 80 de goluri
Ioan Lupescu
- 9 decembrie 1968, București
Căpitan la 19 ani
Fiul fostului internațional Culae Lupescu a fost adus de Mircea Lucescu la echipa mare înainte să împlinească 17 ani, fiind promovat de la centrul de juniori, unde a intrat la grupa lui Piți Varga la 14 ani. "Primele șase luni am jucat pe blat la Dinamo, fiindcă cei de la Mecanica Fină nu voiau să-mi dea legitimația", rememora Lupescu. Il Luce i-a oferit debutul în L1 la 17 ani și 9 luni, iar la 19 ani l-a desemnat căpitan.
Din sezonul '87-'88 a devenit piesă de neclintit în linia mediană a "câinilor" și, ca mijlocaș la închidere, a înregistrat cifre interesante și-n ofensivă: 11 goluri în trei sezoane în L1. A fost titular la CM 1990, după care a semnat cu Leverkusen, unde avea să continue 6 sezoane în Bundesliga!
Lucescu își procura singur toate materialele pentru pregătirea unui meci, își cumpăra reviste din toată lumea, citea mult. La analiza adversarilor ne zicea și câte carii are fiecare!
- Ioan Lupescu
Dănuț Lupu
- 27 februarie 1967, Galați (Galați)
Prin cabinetul ultimului premier comunist
Nonconformistul Dănuț a făcut hochei până la 14 ani, când tatăl l-a împins de la spate spre fotbal, la Dunărea Galați. A intrat pe mâna lui Aurelian Drăgan, care-l va crește până la plecarea la Dinamo, la 20 de ani, în iarna lui '87.
Lucescu l-a remarcat la Luceafărul, îl chema la trialuri la București în pauzele competiționale. A refuzat Steaua, "mi-era teamă să nu mă trimită pe la Mizil", dar a rezonat la gesturile lui Lucescu, venit special la Galați să-l convingă. Impulsul s-a lansat și pe linie politică: președintele clubului era rudă cu premierul comunist Constantin Dăscălescu, ex-prim-secretar PCR Galați, de la cabinetul căruia s-a girat transferul la Dinamo. Pe ochi frumoși!
În doi ani și jumătate la Dinamo, a adunat momente de magie pe gazon și episoade rușinoase în afara lui, precum arestarea suferită în Scoția în octombrie 1988, înainte de turul cu Dundee din Cupa Cupelor. Fusese prins când voia să plece dintr-un magazin fără să achite o perie de duș și o ciocolată! A stat cinci ore după gratii, Mircea Lucescu l-a salvat prin intervenția la autorități.
15 partide în cupele europenea adunat Lupu la Dinamo în perioada 1987-1990. N-a marcat niciun gol
Daniel Timofte
- 10 ianuarie 1967, Hunedoara (Hunedoara)
Rezerva de lux
Crescut la juniorii Corvinului și ai Jiului, a trecut printr-o retrogradare în "B" și o promovare cu trupa din Vale, ajungând la Dinamo la 22 de ani, în vara lui '89. "Am avut de ales între Steaua și Dinamo, care mă tot urmăreau și la lotul de tineret. M-am îndreptat către Ștefan cel Mare pentru că acolo se forma un lot cu tineri și exista deja grupul hunedorenilor mei, Ando, Rednic, Mateo, Klein", explică Timofte. Un cuvânt greu l-a avut Gigi Mulțescu, omul care l-a promovat în trupa Jiului.
A petrecut doar un sezon și jumătate la Dinamo, înainte să plece în Germania, la Uerdingen. A fost când titular, când rezervă, într-o linie mediană cu Lupu, Sabău, Mateuț și Lupescu, în care era dificil să te infiltrezi. De fapt, era rezerva de lux a lui Lucescu, polivalent și cerebral, surpriza din sertarul "câinilor". Transferul la Dinamo i-a deschis imediat și calea către prima reprezentativă, făcând parte din lotul pentru CM 1990, unde a ratat penalty-ul decisiv cu Irlanda, la loviturile de departajare.
Sincer, nu prea voiam să vin în București, fiindcă plănuisem să termin Facultatea de Mine la Petroșani. Am rezolvat până la urmă, dar mai cu smucituri, pentru că eram tot plecat.
- Daniel Timofte
Claudiu Vaișcovici
- 14 octombrie 1962, Galați (Galați)
Out doi ani din cauza unor afecțiuni cardiace
În '81, Sportul Studențesc l-a recrutat de la CSȘ Pajura, a apucat să debuteze în L1 într-o echipă cu Mircea Sandu, Iorgulescu și Cazan, însă probleme la inimă l-au obligat să facă o pauză de doi ani! A lucrat până în '83 la Întreprinderea Mecanică de Componente Hidraulice din Galați, iar fostul președinte de la Dunărea, Ilie Hagioglu, l-a reactivat după ce l-a remarcat la un amical anonim în județ. Și s-a întors în Liga 1 cu o viză medicală locală!
După un intermezzo de două sezoane la Oțelul, a fost "momit" în București de Victoria și, la jumătate de an, cooptat de Il Luce la Dinamo, la schimb cu Damaschin, în ianuarie '88. "Nu prea voiam să vin la Dinamo. Mi se părea de la distanță că nu pot lucra cu Lucescu. M-au adus la ordin, eu n-am semnat nicio hârtie, nimic", relata Vaișcovici într-un interviu la TelekomSport.
În Ștefan cel Mare, a scos o medie excelentă de goluri în "A", 57 reușite în 68 de partide. Memorabilă e seria de 6 goluri la un 9-1 cu CSM Suceava!
Vasile Anghel a vrut să mă aducă la Dinamo încă din 1985, dar atunci mă căsătoream. I-am zis că mai stau vreun an, doi, primesc repartiție de locuință la Galați, mă așez și pe urmă mai vedem.
- Claudiu Vaișcovici
Cezar Zamfir
- 27 octombrie 1966, București
Marcator într-un derby istoric
Cooptat de la Inter Sibiu, din fieful lui Nicu Ceaușescu, "piticul" Cezar Zamfir a fost eternul om al ultimului sfert de oră, înlocuitorul prin rotație al titularilor Vaișcovici și Răducioiu. Și-a trăit momentul de glorie la Steaua - Dinamo 0-3, din septembrie 1989, când a marcat golul trei al "câinilor", care a consfințit supunerea unui rival ce nu mai cunoscuse eșecul în L1 din iunie 1986.
2e numărul sezoanelor petrecute de Zamfir în "Groapă", 1989-1991. Apoi s-a transferat la Rapid
Florin Răducioiu
- 17 martie 1970, București
Copilul de suflet al lui Luce
Răducioiu a crescut în Ștefan cel Mare, la grupa lui Piți Varga, unde a fost coleg cu Lupescu. Cei doi au fost primii tineri promovați de Il Luce de la centrul de juniori. Iar Radu a primit botezul Diviziei A la câteva zile după ce abia împlinise 16 ani!
Lucescu a mizat pe instinctul de prădător al blondului din Colentina, cu care, alături de alți puști, obișnuia să lucreze pe un colț de teren chiar la antrenamentele echipei mari, înainte să-l aducă direct în lot. Pentru a-i găsi loc printre titulari, Lucescu i-a dat drumul lui Cămătaru, transferat în Belgia la 31 de ani, la Charleroi, un favor special făcut în vara lui '89. Campania din Cupa Cupelor '89-'90 a rămas cu două repere în oglindă: o "dublă" fabuloasă cu Partizan Belgrad, în sferturile de finală (3 goluri, la 2-1/2-0) și eliminarea suferită în finalul returului semifinalei cu Anderlecht (0-1), când, nervos, Lucescu i-a și altoit o palmă peste ceafă. Inclusiv pentru o ratare epocală, fază care, tratată atent, i-ar fi putut duce pe "câini" în finala cu Sampdoria!
Ce m-a alergat Răducioiu la acel 0-3 din Ghencea, în '89! Mi-a scos sufletul. Atunci mi-a recidivat accidentarea la picior, din cauza căreia am și pierdut apoi Mondialul din 1990. N-o să uit niciodată cum m-a chinuit!
- Ștefan Iovan
Record nedoborât: Il Luce e cel mai vârstnic jucător în L1, la 45 ani! Lucescu a folosit 32 de oameni în sezonul de aur 1989-1990. Mulți dintre ei, gen Jelea, Slave, Jâjie, Țicu sau Glonț, au prins 1-3 meciuri pe final de sezon, când jumătate de lot era plecat la națională pentru Mondialul italian. Alții s-au întâlnit cu situații speciale:
- în poartă, Costel Câmpeanu, adus de la Bacău la schimb cu trei jucători, a adunat 10 partide titular, cu evoluții remarcabile, care au ajutat Dinamo să păstreze diferența minimă de 1 punct față de Steaua;
- Cristi Lazăr, stoperul vâlcean sosit la recomandarea lui Alexandru Moldovan "Roșu", a înscris în ultimele minute la Bacău, 1-1, în penultimul meci, și a salvat o situație dramatică;
- Meszaros și-a rupt piciorul la Ploiești și a ratat peste o săptămână prezența în primul "11" la turul cu Anderlecht din semifinala Cupei Cupelor, care putea fi momentul său de glorie;
- Lucescu însuși a evoluat un sfert de ceas în Regie, 1-1, din lipsă de efectiv, driblând astfel și o suspendare primită atunci ca antrenor! Avea 45 de ani, record de vârstă neegalat nici azi de un jucător din Liga 1!
Lotul lui Dinamo în '89-'90
- Portari: Bogdan Stelea (22 meciuri - 0 goluri), Costel Câmpeanu (10-0), Sorin Colceag (1-0)
- Fundași: Alpar Meszaros (15-1), Ioan Andone (20-2), Mircea Rednic (19-1), Michael Klein (23-2), Iulian Mihăescu (24-7), Anton Doboş (21-1), Adrian Matei (10-0), Florin Jelea (1-0), Adrian Slave (1-0), Cornel Mirea (12-0), Alexandru Nicolae (5-0), Mihail Ţicu (3-0), Claudiu Jâjie (1-0)
- Mijlocași: Ovidiu Sabău (24-5), Dorin Mateuţ (22-9), Ioan Lupescu (29-4), Cristian Lazăr (11-2), Ionel Fulga (7-3), Mihai Stoica (7-0), George Radu (5-0), Dănuţ Lupu (22-6), Daniel Timofte (20-8)
- Atacanți: Claudiu Vaişcovici (21-14), Cezar Zamfir (21-6), Florin Răducioiu (24-14), Marian Damaschin (5-1), Mircea Lucescu (1-0), Adrian Năstase (3-0), Nicu Glonţ (1-0) Antrenor: Mircea Lucescu
* Cifrele sunt valabile pentru Divizia A