Articol de Cristina Negrilă - Publicat vineri, 30 decembrie 2011 00:00 / Actualizat duminica, 01 ianuarie 2012 10:29
I se spune "Creierul" şi toată lumea ştie că Xavi Hernandez are întotdeauna cele mai bune soluţii. Asta pentru că gîndeşte mereu înainte de lua decizii, stă cu capul sus întotdeauna, se uită în stînga, în dreapta, ştie în permanenţă unde se află colegul căruia îi va pasa, creează spaţii, dă assisturi de senzaţie şi, ca şi cum ar avea o baghetă magică, ghidează, de la centrul terenului, jocul celei mai bune echipe din lume.
Cînd Xavi primeşte mingea în jumătatea sa ofensivă de teren, fotbalistul Barcelonei are o grămadă de decizii de luat. Să ţină balonul pînă ajung colegii săi, să trimită rapid o pasă printre către Lionel Messi sau să îşi găsească o poziţie din care să şuteze. Ceea ce vor cercetătorii să afle este dacă creierul lui Xavi ia o decizie bazată pe rezultatul dorit (aşteaptă, pasează sau şutează) sau pe acţiunea de care are nevoie pentru a-şi atinge obiectivul. Oare atitudinea sa faţă de ideea de îmbunătăţire ar putea să schimbe felul în care fotbalistul Barcelonei ia decizii?
De obicei, procesul decizional a fost văzut drept o succesiune de paşi consecutivi; prima dată alegi ceea ce vrei, apoi alegi felul în care ajungi unde vrei să ajungi. Un studiu recent de la Institutul Neurologic din Montreal şi de la Spitalul de la Universitatea McGill ne arată cum creierul foloseşte două regiuni separate pentru aceste decizii, care sînt independente una faţă de cealaltă.
"Am făcut acest studiu pentru că am vrut să înţelegem cum evaluează creierul informaţiile pentru a lua decizii între diferite acţiuni şi între diferite obiecte", spune Dr. Neurolog Lesley Fellows, unul dintre cercetători. "Surprinzătoare şi nouă este constatarea că, de fapt, aceste două mecanisme de alegere sînt independente una de alta. Există diferite procese în creier prin care informaţiile ghidează deciziile, depinde dacă alegerea între obiecte sau între acţiuni".
În ceea ce-l priveşte pe Xavi, luarea deciziilor ar putea fi pentru el o misiune multi-tasking a creierului. Binenţeles, e posibil să nu fim niciodată capabili să judecăm corectitudinea deciziilor unui fotbalist, din moment ce executarea efectivă a abilităţilor motorii are un rol decisiv asupra rezultatului. Cu alte cuvinte, decizia de a da o pasă printre fundaşi ar putea fi o alegere excelentă, dar o serie de variabile ar putea strica totul, inclusiv o lovire proastă a balonului a lui Xavi, o mişcare bruscă, de ultim moment, a lui Messi sau o intercepţie rapidă a unui apărător.
Oricît de ciudat ar părea, Xavi ar putea considera că a luat o decizie greşită. "Marea diferenţă între oamenii care cred că inteligenţa e maleabilă şi cei care cred că inteligenţa e ceva fix e felul în care răspund la greşelile lor", spune Jason S. Moser, lector la Universitatea din Michigan.
El presupune că acei oameni, inclusiv sportivii, care cred că inteligenţa lor e fixă, adesea nu fac un efort suplimentar, necesar pentru a învăţa din propriile greşeli, pentru că ei cred că e inutil. În schimb, dacă te ghidezi după faptul că există o evoluţie continuă a creierului tău, că evoluţia aceasta e permanentă, pe durata vieţii, atunci îţi vei reveni mai rapid după o greşeală şi vei lucra mai mult pentru a-ţi îmbunătăţi performanţele.
Dacă Xavi simte că poate îmbunătăţi ceea ce face, el va procesa orice greşeală la un cu totul alt nivel faţă de alţi jucători.
Să ai în faţă un fotbalist ca Xavi, care nu doar că poate procesa mai multe lucruri în acelaşi timp, dar mai şi crede că poate învăţa din orice eroare trebuie să fie foarte deprimant pentru orice adversar.
sursa: axonpotential.com
Citeşte şi: INTERVIU » Xavi Hernandez: "Sînt convins că în 10 ani vom vedea o Barça mai bună decît cea actuală"
Analistul » Xavi: "Toată lumea iubeşte fotbalul, dar NUMAI 4 LA SUTĂ îl înţelege cu adevărat"
Lecţie de fotbal "predată" de Xavi: "Combină, pasează, joacă! Gîndeşte repede, caută spaţii"
)
)
)
)
)
)
)
)
