Articol de Cătălin Oprişan - Publicat miercuri, 01 iunie 2011 00:00 / Actualizat miercuri, 01 iunie 2011 13:01
Pentru prima dată despre Ilie s-a auzit în Spania, spre final de 2008. Staţi, nu vă grăbiţi! Despre Adrian ori Sabin ori Dumitrescu se ştia de ceva vreme, despre "acest" Ilie, nu! Vestea suna cam aşa: "Juniorul Ilie a evoluat cu nasul rupt, cu mască de protecţie facială şi, cu toate acestea, a marcat primul gol cu capul!" Fusese un meci cîştigat de echipa sa - tineretul B al celor de la FC Barcelona cu 5-1, cu o echipă din care mai făcea parte şi Johnatan dos Santos, fratele lui Giovani.
Cînd au aflat că vor avea un băiat, părinţii s-au gîndit direct la acest nume. "M-am născut în Barcelona, Catalunya, dar ai mei iubeau mult ţările din Estul Europei. Ajunseseră pînă în Kalmîchia, de aceea pe fratele meu îl cheamă Yuri. Eu am fost botezat Ilie. Ilie Sanchez Farres".
I-am plăcut fotbalul, a urcat treaptă cu treaptă. A pornit de jos, de la echipa cartierului Poble Sec, a ajuns la Cornelia, apoi la grupele de copii de la FC Barcelona. Nu era străin de ceea ce însemnă "La Masia", celebra pepinieră a catalanilor, locul unde se coc vedetele. Bunicul, Joan Farres, fusese director al Centrului. Îi vorbise, deseori, despre Guillermo Amor, Ivan de la Pena ori Santamaria, venise de multe ori cu miros de iarbă acasă. La 17 ani se afla deja sub comanda lui Luis Enrique. Putea evolua pe orice post, dar cel mai bine o făcea în apărare.
"Toţi trebuie să-l urmărească pe Ilie, nu pentru că un personaj mediatic, care vorbeşte bine şi dă declaraţii, ci pentru că e un profesionist sută la sută", sunau vorbele fostului mare jucător.
În echipăm cu Milito şi Ibrahimovic
Guardiola le auzea. Avea fişa fotbalistului de 20 de ani şi 1.81, longilin, ce adunase, deja, 30 de meciuri la Barca B. Vara lui 2010. Catalanii trebuiau să onoreze un turneu în Asia. Meciul cu Beijing Guoan. Pep scoate foaia. Alături de Abidal, Maxwell, Messi, Adriano ori Ibrahimovici se echipează şi Ilie. Tehnicianul schimbă liniile la pauză şi 30.000 de spectatori îl văd la lucru pe "domnul" Sanchez Farres. Agenţia de impresariat LA Sports Barcelona pune ochii pe el şi, gata, deja e în fotbalul mare. Acum aşteaptă pretemporada şi, cine ştie, poate din sezonul viitor se va antrena sub...Guardiola. Cît despre România... "Nimeni din familia mea n-a ajuns acolo. Saul, colegul de echipă, m-a poreclit Cobra, după Adrian Ilie şi aşa am rămas în vestiar"...
Nelu din Pais Vasco
A scos primul" oaaaa" în 1982. Atunci ai lui i-au spus Ion. Ion Ansotegi Gorostola. N-avea nicio treabă cu România, dar Ion era un nume extrem de cunoscut în Ţara Bascilor. "În acea vreme, ca şi acum, sentimentul basc era extrem de puternic. De aceea, copii erau botezaţi Iker, Naiara, Ion ori Unzue şi nu Jose ori Maria. Ţin minte că în casă vorbeam numai în euskera, limba bască, pe stradă schimbam în castellană", povesteşte jucătorul. Într-adevăr, conform unui studiu realizat de Instituto Vasco de Estadistica - EUSTAT, Ion (Jon) ori Unai sunt, după Iker, cele mai uzitate prenume de prin partea locului.
La 19 ani juca deja titular la Eibar, în Segunda Division. Ca o curiozitate, debuta la Real Sociedad San Sebastian la fix 10 ani după ce românul Gică Craioveanu ajungea pe "Anoeta". "Nişte prieteni mi-au spus că Ion este cel mai folosit prenume masculin în România. Nu ştiam acest lucru. Îl aveam pe Ion Fiz, designerul, pe Ion Garmendia, muzicianul...Am căutat pe Wikipedia şi am văzut că doar ei şi noi, bascii, îl utilizăm în această formă", declara Ion pentru "El Correo". După şase sezoane, fundaşul central de 1.92m aduna 149 de meciuri la Real Sociedad, unde, în ultimii trei ani era titular incontestabil în centrul apărării.
)
)
)
)
)
)
)
)
