Lacrimile de la Republique » Tragerea la sorţi s-a desfăşurat într-un Paris profund marcat încă de atentatele din 13 noiembrie

La o lună după atentatele din Paris, soldate cu 132 de morţi şi peste 350 de răniţi, capitala Franţei arată încă precum un oraş aflat sub şocul evenimentelor. E suficient să faci o plimbare prin punctele de mare interes ale metropolei ca să realizezi că furnicarul obişnuit înainte de 13 noiembrie nu şi-a reluat cursul. E contextul în care s-a desfăşurat sîmbătă tragerea la sorţi pentru Euro 2016, la Palais des Congres, unde gazdele au pregătit un sistem de securitate de grad zero pentru a asigura liniştea la reuniunea fotbalului european.
Pe televiziunile franceze se derulează valuri de analize şi dezbateri despre consecinţele atentatelor, iar una dintre cifre e relevantă pentru atmosfera la zi din Paris: numărul turiştilor e cu 50% mai scăzut decît în perioada similară a lui 2014.

"Au dispărut 250.000 de euro în zece minute"

Doi dintre românii care trăiesc de peste 20 de ani în "Oraşul Luminilor" vorbesc şi ei despre modul în care resimt încă direct efectele tragediei. Paul Amarica locuieşte lîngă Tour Eiffel şi este proprietarul unei galerii de artă pe Champs-Elysees: "Nu mai e aceeaşi forfotă, restaurantele nu mai au agitaţie la mese, iar dacă faci o plimbare pe bulevard nu te mai loveşti de alţii din cauza aglomeraţiei. Stăteam de vorbă cu un şofer de autobuz şi-mi spunea că, din 15.000 de angajaţi, vreo 3.000 n-au venit la lucru în week-end-ul atentatelor, fie de teamă, fie că traficul redus nu mai impunea ieşirea pe traseu a mai multor maşini. De nevoie, parizienii îşi văd normal de viaţă, dar absenţa turiştilor este evidentă".

La rîndul său, Vasile Tomoiagă, fostul vicecampion olimpic la canotaj, lucrează acum la Centrul de Profesii Culinare (CEPROC), instituţia în care se formează marii chefi ai bucătăriilor internaţionale. Are pe mînă un buget de milioane de euro. "Urma să vină la cursuri un grup de japonezi, care a anulat deplasarea după atentate. În zece minute, ne-au sărit din schemă vreo 250.000 de euro! Şi le-am pus cruce, fiindcă nu cred că se mai răzgîndesc! Trebuie să ne descurcăm acum să găsim variante de completare a bugetului, că doar n-o să stăm să ne plîngem sau să ne sinucidem", explică Tomoiagă.

Bataclan, memorialul durerii

În Place de la Republique, locul simbolic de omagiere a victimelor din 13 noiembrie, lumea vină să mai aprindă o lumînare ori să cînte în memoria celor dispăruţi. Ieri, un grup de 8 tinere a polarizat atenţia printr-un scurt concert a capella, iar emoţia din glasurile lor i-a făcut pe mulţi dintre cei prezenţi să lăcrimeze.

La Bataclan, epicentrul dramei, teatrul e încercuit cu pînze înalte, care maschează intrarea în clădire. Grupuri de poliţişti patrulează nonstop în jurul obiectivului, unde mii de flori, candele, fotografii sau mesaje alcătuiesc un memorial al durerii colective. Înainte de întoarcerea la Bucureşti, preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a mers şi el să aprindă o candelă în faţă la Bataclan.

Liniile de metrou nu mai sînt nici ele poluri de aglomeraţie. De obicei, în vagoane călătoreşti lejer indiferent la ce oră sau pe ce traseu te deplasezi, iar mesajele afişate în staţii în ultimele zile au venit să confirme tensiunea pariziană. Unele dintre linii sînt oprite constant din cauza unor bagaje suspecte găsite în staţii, iar pe altele ritmul curselor devine mai precar din pricina unor incidente similare. Să nu uităm, Franţa e încă în stare de urgenţă pentru trei luni, decizie istorică a guvernului francez!

"Ne sperie posibilitatea repetării unor atentate teroriste, dar situaţia de azi trebuie să ne facă pe toţi mai puternici. Am vrea ca fan-zone-urile dedicate fanilor români la Euro să fie amenajate în Paris, aşa că ne preocupă cu atît mai mult chestiunile de securitate din capitala franceză"
Răzvan Burleanu, preşedinte FRF, după vizita la Bataclan