Articol de Cătălin Oprişan - Publicat joi, 19 mai 2011 00:00 / Actualizat joi, 19 mai 2011 13:20
Acum! Acum e momentul să-i spună! Da, are doar 16 ani, abia a rezemat bicicleta de gard, e transpirat, dar îşi trage răsuflarea şi trebuie să o facă! Nu mai poate rezista! Bobby Robson, marele Bobby Robson, antrenorul celor de la FC Porto, se află la doi paşi de el. Tocmai a apăsat pe butonul liftului. Ştie că locuieşte în acelaşi bloc cu el, dar, pentru că nu-l interesa prea tare fotbalul, nu avuseseră texte. Un singur of îl deranja! De ce englezul nu se bazează mai mult pe Domingos Paciencia, atacantul? Atît dorea să afle...Dar...N-are curajul să o facă. Salută, în engleză, apoi se desparte, respectuos, de Sir.
VEZI AICI REZUMATUL PARTIDEI FC PORTO - SPORTING BRAGA 1-0!
Acum! Acum e momentul să-i spună! Da, are doar 16 ani, abia a rezemat bicicleta de gard, e transpirat, dar îşi trage răsuflarea şi trebuie să o facă! Nu mai poate rezista! Bobby Robson, marele Bobby Robson, antrenorul celor de la FC Porto, se află la doi paşi de el. Tocmai a apăsat pe butonul liftului. Ştie că locuieşte în acelaşi bloc cu el, dar, pentru că nu-l interesa prea tare fotbalul, nu avuseseră texte. Un singur of îl deranja! De ce englezul nu se bazează mai mult pe Domingos Paciencia, atacantul? Atît dorea să afle...Dar...N-are curajul să o facă. Salută, în engleză, apoi se desparte, respectuos, de Sir.
VEZI AICI REZUMATUL PARTIDEI FC PORTO - SPORTING BRAGA 1-0!
Nu lasă, însă, lucrurile aşa. Ajunge în cameră, pune mîna pe stilou şi scrie o epistolă de patru pagini. Nu e o capodoperă fotbalistică, dar e extrem de documentată, cu date statistice, cu tot tacîmul. Îi dă titlul "De ce cred eu că Domingos trebuie să evolueze mai mult", trece, la destinatar, numele lui Bobby Robson. O pune în cutia de scrisori nu înainte de a semna, în stilul marilor conţi, Luis Andre de Pinta Cabral e Villas-Boas.
Scrisoarea ce i-a schimbat viaţaTrec fix trei zile cînd primeşte telefonul. E 1994, Robson îl scoate la un suc! Tremură tot. "Ok, ţi-am înţeles păsul. Să zicem că m-ai convins. Bag seamă că eşti un tip extrem de ordonat. Eu te ajut să înveţi fotbal, tu-mi dai statistica, da?" Nu poate crede!!! Cum adică, e angajat la FC Portoooo?
Rupe pe engleză, tehnicianul vorbeşte cu nişte prieteni de la o şcoală de antrenori din Scoţia, tînărul este extrem de muncitor şi, la nici 18 ani, are deja certificat de tehnician. Adună informaţii despre adversarii "dragonilor", compilează date, cară piane, e mîna stîngă a lui Robson. Dreapta-i Jose Mourinho. În 1996, cei doi "granzi" plecă la FC Barcelona. E orgolios, preferă să o ia pe drumul său, aşa că-i părăseşte. Ajunge, în 2000, selecţioner peste o bucată de pămînt pe care cu greu o găseşte pe hartă. E uns tehnician al Insulelor Virgine Britanice. Fotbalul de aici e pe val, s-a trecut de Haiti cu 5-0, dar poziţia în clasamentul FIFA spune tot: locul 177! Tace şi înghite, lucrezăm preţ de un an, urcă trupa pe 160, însă îşi dă seama că fără Mourinho nu prea poate. Cu capul plecat, sărută mîna pe care a muşcat-o deşi aceasta-l hrănise, primeşte iertăciunea şi se alătură lotului lui FC Porto. Începe să se îndrăgostească de fotbal, mai ales că toată ziua stă cu nasul băgat în foile lui don Jose. Pleacă după pardesiul lusitanului şi la Chelsea, şi la Inter, apoi, simte, din nou, că e gata să-şi ia zborul. De astă dată, definitiv.
"Dragonii" sunt mai rapizi decît "leii"
Ajunge la Academica Coimbra. Rogerio Goncalves tocmai a lăsat locul vacant, e octombrie 2009. Găseşte dezastru peste tot. Trupa din oraşul în care s-a retras Lucia dos Santos, fetiţa căreia, în 1917, i s-a arătata Fecioara Maria, e pe ultimele locuri, fără victorii. Se apucă de treabă, şterge praful, dă cu aspiratorul, pune mopul în mişcare şi sezonul e terminat pe locul 11, la distanţă mare de nisipurile mişcătoare. Bonus, prinde şi o semifinală de Cupa Portugaliei, pierdută, greu, cu FC Porto. Presa din Peninsula Iberică recunoaşte că un nou Mourinho s-a născut, iar Sporting Lisabona îl înregimentează. Sau, cel puţin, aşa crede.
Dragonii sînt, însă, mai rapizi decît leii. Tehnicianul a crescut la ei în curte, nu-l pot lăsa la duşmanii de moarte. Jesualdo Ferreira pleacă, iar Andre Villa-Boas semnează, pe 2 iunie 2010, contractul cu FC Porto. Are două luni la dispoziţie. Atît. Pe 7 august, face 2-0 cu Benfica, în Supercupă. Apoi începe urcuşul. La început, îi e greu. Insulele Britanice Virgine sînt Insulele Britanice Virgine, Academica Coimbra e Academica Coimbra, iar FC Porto e FC Porto. Îl şi bufneşte rîsul, dar vrea performanţă deşi, el, antrenorul, e leat cu portarul Helton, căpitanul. N-a jucat fotbal dar nimeni nu rîde, se vede că umblă cu o stofă la el mereu.
Uşor-uşor colecţioneză record după record. 36 de partide neînvins. Cele mai multe victorii, 14, în Europa, într-un singur sezon. 16 succese, "legate", în campionatul lusitan. Miercuri seară, Porto a cucerit Europa League. La 33 de ani şi 213 zile, e inutil să mai spunem că Andre Villa-Boas este cel mai tînăr antrenor din istorie care sărută trofeul...
Mai are un hop, finala Cupei, cu Vitoria Guimaraes. Apoi, pe 31 iulie, va merge la Durham. Sunt doi ani decînd el nu mai este. Va aprinde o lumînare, se va ruga puţin, apoi, şoptit, va spune: "Obrigado, Sir Robson! Muito obrigado!"