Articol de GSP - Publicat joi, 18 august 2011 00:00 / Actualizat joi, 18 august 2011 11:31
ŢSKA Sofia joacă în deplasare la Cluj? Aşa e, conform tragerii la sorţi. Dar cum să te simţi străin într-un oraş unde există un cartier numit Bulgaria?
Istoricul Gheorghe Bodea reconstituie geneza: "În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, turcii i-au măcelărit pe bulgarii care se răsculaseră împotriva stăpînirii otomane. Mulţi s-au refugiat în Imperiul austro-ungar, la Viena, la Budapesta. Unii au ajuns şi la Cluj, au cumpărat pămînturi în zona Canalului Morii, s-au aşezat lîngă Someş, lîngă apă. N-au venit mulţi, vreo 15-20 de familii. Oraşul nu era dezvoltat, ei s-au stabilit undeva pe lîngă periferie. S-au ocupat cu agricultura, au cultivat intensiv legume, zarzavaturi. Aşa a apărut cartierul «Bulgaria». Au avut şi o moară, era cunoscută ca moara lui Petcu. De fapt, era Petcov, tot un bulgar. A fost şi un fotbalist bulgar, Nanov. A jucat şi la CFR".
Fostul căpitan şi preşedinte al "şepcilor roşii", Remus Cîmpeanu, a copilărit în cartierul Bulgaria. "Eram prieten cu băiatul lui Iordan, unul dintre cei mai înstăriţi bulgari. Erau foarte pricepuţi la agricultură. Îşi irigau terenurile. Îmi amintesc că aveau un sistem cu roţi cu palete, pe care le învîrteau şi alimentau jgheaburile de lemn care ajungeau din Someş sau din Canalul Morii pînă la grădinile lor. Aveau angajaţi români şi hostezeni. Cînd a venit comunismul cu naţionalizarea, le-au fost luate terenurile, le-au fost distruse afacerile".
"Bulgaria" se întinde de la fabrica "Clujana" pînă spre Someşeni, iar în jos, pînă la colinele pe care s-a ridicat hipermarketul "Real". Din cartier a mai rămas azi doar numele. Steaua nu trebuie să se teamă, nu mai sînt destui să formeze o facţiune. "Comuniştii le-au luat pămînturile. În plus, bulgarii s-au căsătorit cu români, cu maghiari, nu mai au veleităţi naţionale. Nu mai are cine să le facă galerie", încheie Bodea.
19 bulgari locuiau la Cluj-Napoca în 2002, conform recensămîntului din acelaşi an
12.000 de bulgari au fost ucişi de turci în timpul Răscoalei din aprilie 1876
ŢSKA Sofia joacă în deplasare la Cluj? Aşa e, conform tragerii la sorţi. Dar cum să te simţi străin într-un oraş unde există un cartier numit Bulgaria?
Istoricul Gheorghe Bodea reconstituie geneza: "În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, turcii i-au măcelărit pe bulgarii care se răsculaseră împotriva stăpînirii otomane. Mulţi s-au refugiat în Imperiul austro-ungar, la Viena, la Budapesta. Unii au ajuns şi la Cluj, au cumpărat pămînturi în zona Canalului Morii, s-au aşezat lîngă Someş, lîngă apă. N-au venit mulţi, vreo 15-20 de familii. Oraşul nu era dezvoltat, ei s-au stabilit undeva pe lîngă periferie. S-au ocupat cu agricultura, au cultivat intensiv legume, zarzavaturi. Aşa a apărut cartierul «Bulgaria». Au avut şi o moară, era cunoscută ca moara lui Petcu. De fapt, era Petcov, tot un bulgar. A fost şi un fotbalist bulgar, Nanov. A jucat şi la CFR".
Fostul căpitan şi preşedinte al "şepcilor roşii", Remus Cîmpeanu, a copilărit în cartierul Bulgaria. "Eram prieten cu băiatul lui Iordan, unul dintre cei mai înstăriţi bulgari. Erau foarte pricepuţi la agricultură. Îşi irigau terenurile. Îmi amintesc că aveau un sistem cu roţi cu palete, pe care le învîrteau şi alimentau jgheaburile de lemn care ajungeau din Someş sau din Canalul Morii pînă la grădinile lor. Aveau angajaţi români şi hostezeni. Cînd a venit comunismul cu naţionalizarea, le-au fost luate terenurile, le-au fost distruse afacerile".
"Bulgaria" se întinde de la fabrica "Clujana" pînă spre Someşeni, iar în jos, pînă la colinele pe care s-a ridicat hipermarketul "Real". Din cartier a mai rămas azi doar numele. Steaua nu trebuie să se teamă, nu mai sînt destui să formeze o facţiune. "Comuniştii le-au luat pămînturile. În plus, bulgarii s-au căsătorit cu români, cu maghiari, nu mai au veleităţi naţionale. Nu mai are cine să le facă galerie", încheie Bodea.
19 bulgari locuiau la Cluj-Napoca în 2002, conform recensămîntului din acelaşi an
12.000 de bulgari au fost ucişi de turci în timpul Răscoalei din aprilie 1876
)
)
)
)
)
)
)
)
