Articol de GSP - Publicat joi, 01 mai 2008 00:00
Chelsea a reuşit fără Mourinho să-i îndeplinească visul lui Abramovici: finala Ligii. Şi încă la Moscova.
Dacă turul se termina 1-0, aşa cum era în minutul 90, ştiam cum stăm. Liverpool apărîndu-se la 40 de metri de poarta lui Reina, defensivă sigură, contraatac din 3-4 pase, pac-pac, gol, vorba unuia de pe la noi.
Dar pe “Anfield” s-au jucat 94 de minute, iar Riise s-a trezit să-şi dea un autogol antologic. Schimbare de planuri, necesitatea golului făcînd ca Benitez să regîndească totul. Surpriza sa a fost păstrarea pe banca de rezerve a lui Babel şi introducerea lui Benayoun, în ideea probabil ca olandezul să intre în partea secundă ca să profite de oboseala fundaşilor lui Chelsea.
Ascultă comanda la cine?
Care Chelsea s-a orientat destul de repede. Chelsea în general, pentru că-i greu de spus cine conduce pe-acolo după plecarea lui Mourinho. Avram Grant nu prea pare, Abramovici nu prea pare a se pricepe, iar Ten Cate, secundul, nu prea apare. Se zice că jucătorii sînt cei ce comandă, angrenajul funcţionînd din inerţia metodelor lui Mourinho. În fine, nu contează .
O problemă a lui Benitez s-a ivit prin accidentarea lui Skrtel, acest slovac de care puţini auziseră pînă în ianuarie. Hyypia, intrat în locul lui, e înalt, dar n-are viteză şi nici reacţii, vezi şi prelungirile. În stînga, Riise, uşor lipsit de busolă, care nici n-a urcat cum trebuia, dar nici defensiv n-a jucat bine, vezi faza golului marcat de Drogba, cînd Riise era undeva prin careu, marcînd cu spor punctul de la 11 metri.
“Trişorul” şi “Terminatorul”
Golul în sine a plecat dintr-un uşor ofsaid. La noi se ieşea de pe teren, începea scandalul. Drogba i-a arătat lui Benitez că nu doar la simulări se pricepe, marcînd o bijuterie, execuţia, pe teren ud şi din acea poziţie, nefiind deloc uşoară.
Liverpool a început tare repriza a doua, dar Torres a avut ghinion că în poarta cealaltă se află Cech. Chelsea însă, fie de cine o fi fost desenată, arăta însă bine, se apăra exemplar, contraataca mereu înţepător şi părea mai acomodată cu terenul destul de greu.
Vă amintiţi de Benayoun, nu? Îl uitaseră şi fanii lui Liverpool, căci nu prea jucase cine ştie ce. Ei bine, israelianul a făcut o fază incredibilă pentru Torres, al cărui gol nu mai miră pe nimeni, e pur şi simplu Fernando “the Terminator” Torres. Benayoun şi-a făcut datoria, deci poate să plece. A ieşit, dar n-a intrat Babbel, ci Pennant.
În numele mamei
Jocul celor două combatante era însă în scădere, efortul depus lăsînd urmele sale. Prelungirile au venit logic. O nebunie generală! Mai întîi un gol anulat lui Essien, decizie grea a unui asistent ultrariguros. Apoi un penalty comis de Hyypia, limpede ca picăturile de ploaie. A urmat momentul emoţionant al partidei. Lampard a transformat şi a izbucnit în lacrimi pentru mama lui, care plecase dintre cei vii joia trecută, lăsîndu-şi băiatul singur în faţa unei asemenea încercări.
Apoi a fost clar. Cineva acolo, sus, avea grijă de albaştrii. Nimic rău nu li se mai putea întîmpla. Nici măcar după golul lui Babel.
Iar la Algarve, în sudul Portugaliei, cineva se uita la televizor şi se întreba: “Oare eu de ce n-am putut?”. Cine ştie răspunsul să-l sune. Răspunde la numele Jose Mourinho
Finala de anul trecut
Manchester United - Chelsea era finala care trebuia să se întîmple anul trecut pentru ca Dinamo Bucureşti, campioana României, să prindă loc direct în grupe. Şi Manchester şi Chelsea au fost atunci eliminate, dar s-au răzbunat în această ediţie. Ceea ce pe noi nu ne mai interesează.
Războiul rece
Finala de la Moscova va fi nu doar un duel englez, ci şi unul ruso-american, între Roman Abramovici, patronul lui Chelsea, şi familia Glazer, proprietarii lui Manchester. Primul e rus, ceilalţi americani, meciul se joacă la Moscova, la doi paşi de Piaţa Roşie.
)
)
)
)
)
)
)
