Articol de Andrei Crăciun - Publicat marti, 03 ianuarie 2023 09:47 / Actualizat marti, 03 ianuarie 2023 09:48
Cu o zestre de nouăsprezece puncte, strânse în mandatele lui Lincar și Neagoe, Universitatea Cluj reușește să se înalțe doar deasupra Daciei Mioveni și a echipei-fanion din Arad: UTA. Se întoarce însă Sabău
Neluțu Sabău, nu altcineva, a fost cel care a dus, la urma-urmei, la nașterea Generației de Aur.
Fără Sabău cu Danemarca în 1989, România nu mai ajungea la Coppa del Mondo, deschizând calea fără egal a trei participări consecutive la Mondial. Și, în urma unei fracturi de destin, Neluțu n-a fost în America în 1994 – cu el pe teren poate că România ajungea măcar unde a ajuns Marocul în 2022.
Neluțu Sabău nu a fost sub cerul american în vara noastră de vis, dar a fost mereu în inimile fanilor. Sunt puțini jucători care să fi lăsat mai multe regrete în urmă și la Cluj, și la Dinamo, și la Rapid, și în Italia, și în Olanda.
Nu are coloana salcie
Neluțu Sabău a dat de fiecare dată totul, tribunele au înțeles asta și l-au iubit. Apoi a devenit antrenor. Și nu a mers. Nu a mers fiindcă Neluțu Sabău era, din nou, înaintea timpului său.
Sabău e un om dintr-o bucată care nu are coloana salcie, care impune și cere respect. Sunt douăzeci de ani de când Universitatea Cluj n-a mai fost antrenată de Sabău.
Îndrăznesc să scriu că a fost un timp pierdut și pentru Cluj, și pesemne și pentru Sabău. Dar acum, Neluțu s-a întors acasă. Nu ignorați importanța unei întoarceri acasă.
Haina simbolului
Și, mai ales, s-a întors Neluțu Sabău la o echipă care măcar încearcă să fie profesionistă, fie și la nivelul la care erau echipele din campionatul Olandei, unde a ajuns Sabău acum peste trei decenii. Antrenorii nu fac schimbări după dictare, salariile vin la intervale rezonabile și presiunea e dictată de rezultate.
Când a urcat din nou în prima ligă, trimițând Dinamo în eșalonul secund, Universitatea Cluj s-a întors acolo unde a fost dintotdeauna locul ei.
Recurs la istorie
Clujul de acum nu este Clujul de acum douăzeci de ani, orașul dă aproape în fiecare an campioana României, atât că e echipa din Gruia. Dar Clujul are neîndoielnic potențialul să aibă două mari echipe în prima divizie, cum obișnuia și Bucureștiul înainte să decadă până la nivelul de anexă a limitrofilor din Pipera.
Dar pentru asta, Universitatea trebuie să se salveze de la retrogradare. Și nu o poate face decât cu spirit de sacrificiu și cu un recurs la istoria sa glorioasă. Prezentul și viitorul vin dintotdeauna de undeva. Și nu e nimeni astăzi pe pământ mai potrivit decât Sabău să îmbrace haina simbolului.
Pariul pe decență
Dar Neluțu nu a mai antrenat de opt ani – mai știe cum? Urmează să vedem, este oricum cel mai interesant pariu pe care ni-l propune SuperLiga la început de an. În rest, același carusel al tehnicienilor care fac rotația cadrelor în timp ce nivelul fotbalului tot coboară și coboară.
Măcar Sabău vine de la cel mai înalt nivel la care a ajuns vreodată jocul în România.
Și, poate și mai important, a fost în tot acest timp, în care fotbalul a devenit gargară și bâlci, a fost mereu, spuneam, un om decent, elegant și, de aceea, inadecvat echipelor-tiribombă de presă.
Dar poate că într-adevăr lumea s-a schimbat, sunt anii 2020 și vom intra și noi în sfârșit în Europa.