Articol de Cristian Geambașu - Publicat miercuri, 18 august 2021 10:41 / Actualizat miercuri, 18 august 2021 10:46
Voi, ceilalți, descurcați-vă! A nu se înțelege totuși că la Dinamo lucrurile merg prost numai din cauza fițelor căpitanului
6-6. Nu suntem la table, ci la fotbal. Iar dubla asta de fugă este golaverajul lui Dinamo după 5 etape în care jucătorii antrenați de Bonetti au obținut două victorii și au suferit 3 înfrângeri. Ultima în fața nou-promovatei CS Mioveni. O echipă cu unul dintre cele mai modeste loturi din prima ligă. Dar nu chiar atât de modest ca al lui Dinamo.
Farmecul insolvenței la români
De aici trebuie să plecăm. De luni seară, de la acest 0-1 cu formația lui Pelici, a căzut bruma de fard de pe obrazul unei formații încropite și prea tinere. Un "11" necopt, dar entuziast, care timp de două, trei meciuri s-a hrănit cu energia suporterilor. Ori cu revolta lui Sorescu.
La fix 5 ani de la farsa DDB mult cântată de poeți, doar Dinamo București a reușit scamatoria financiară de a intra pentru a doua oară în insolvență. Să observăm că niciun alt club din Liga 1 nu a apelat la acest subterfugiu, prin care creditorii se văd deposedați de bani. Până la urmă, cam asta este esența insolvenței, cum să faci topite datorii de milioane de euro protejat de lege. Frumoase legi avem!
Un meci emblematic
A fost un meci urât, spune Răuță și este greu să îl contrazici după această partidă decisă de golul involuntar (norocos?) înscris de Rusu. Răuță împreună cu Sorescu au fost notați cu 3 de Gazetă, cele mai mici note ale unei echipe din care doar Eșanu, Ehmann, Giafer și Bani au primit calificativ de trecere a clasei, 5.
Au fost colegii mei prea exigenți, s-au uitat ei la Răuță și se așteptau să joace ca Jorginho, iar Sorescu în nota lui Insigne? Nu, impresia este că suntem prea generoși cu aceste prestații/reprezentații ale fotbaliștilor din Liga 1.
În fond, acest Dinamo-Mioveni este emblematic pentru campionatul nostru. Acest fotbal-junghi definește non-valoarea competiției interne. Non-valoare validată atunci când batem la porțile Europei și suntem izgoniți ca niște bolnavi contagioși.
Iuliu Mureșan sau Uliu Mureșan?
Revenim la partida din Ștefan cel Mare, acolo unde asistența modestă spune ceva important despre scepticismul suporterilor față de planul de reorganizare. Mai nou, scepticism și față de proiectul socios DDB. Ultima înfrângere a lui Dinamo, cronologic vorbind, a înăsprit brusc tonul lui Iuliu Mureșan, care nu a ocolit un răspuns la întrebarea referitoare la viitorul lui Bonetti pe banca roș-albilor.
Știam că pe un antrenor îl țin în post rezultatele, dar să spui asta după doar 5 etape nu sună deloc încurajator. Plus că pe Bonetti nu l-a adus Mureșan la Dinamo, ci Nicolae Badea.
Factorul Sorescu
Taman când nea Mitică Oracol Bălcești Dragomir îi stabilise o cotă de piață de 1,7 milioane de euro, inimosul răsculat al taberei dinamoviste a făcut cu Mioveni cel mai slab meci al lui din actuala stagiune. Se întâmplă, nu poți străluci în fiecare etapă.
Mai rău este că Sorescu poartă o revoltă care nu îl cuprinde decât pe el. Sorescu nu este acel lider al vestiarului, purtătorul de cuvânt al coechipierilor, ci doar omul care face valuri doar pentru binele propriu, aici intrând inclusiv alimentarea unor reporteri TV cu întrebări la care el de-abia așteaptă să răspundă. DDS, nu DDB. Adică, Doar Deian Sorescu. Urât!