În văzul lumii

Unii s-or fi mirat. Alţii or fi zis că nimic nu ne convine. Că nu-i dracul atât de negru şi că cenuşăresele se vor transforma în prinţese la miezul nopţii, când e petrecerea în toi. Cu mult timp în urmă am discutat despre toate acestea, că VAR riscă să vireze în calvar. Şi am mai zis ceva care e greu de acceptat, dar deloc greu de priceput. Să mai zicem o dată.

Gândul cel mai negru

Asistenţa video a arbitrajului nu numai că nu a rezolvat toate problemele legate de împărţirea dreptăţii pe un teren de fotbal. Dimpotrivă, le-a dus într-un abis plin de balauri. Cred că nu a existat în istoria acestei meserii o veste mai proastă pentru arbitrii proşti, corupţi sau executanţi de ordine decât inventarea VAR.

Dar stai! Prostia nu mai poate fi invocată atunci când faci din alb, negru şi viceversa. Odată cu VAR, o fază care are limpezimea cristalului decisă anapoda te duce cu gândul la ceva voit, intenţionat. Mai ales când o vezi şi o revezi. Altă explicaţie e greu de găsit. Sau dacă e, să vină onorabilul Vassaras şi să ne-o dezvăluie şi ne ducem cu toţii la reciclare! În caz contrar, unii ar trebui să se ducă în altă parte.

Dincolo de orice explicaţie

Iată o fază-cristal: Yeboah sare cu talpa pe tibia lui Fulop. Radu Petrescu e la câţiva metri. Să nu vezi aşa ceva e dincolo de orice explicaţie. Nu-i nimic. Ai ajutorul VAR.

Sorin Costreie are parte de cele mai bune reluări posibile. Regulamentul îi permite, ba chiar îl obligă în cazul ăsta să îl atenţioneze pe arbitru, să îi ceară să revadă faza şi să ia decizia corectă, cartonaş roşu. Nimic din toate acestea nu se întâmplă.

Petrescu se interesează, culmea!, de starea lui Yeboah, care se tăvăleşte prin iarbă, dar sperând că simularea îi acoperă gestul brutal. Ce ar putea invoca aceşti arbitri în apărarea lor? Cum ar putea justifica aşa ceva? Ei bine, o să râdeţi, dar ar putea, chiar dacă nu e o justificare absurdă. Vă spun imediat.

Să ne vezi şi să crezi

La căderea spectaculoasă în careu a lui Dugandzici după o luptă parte în parte cu Burcă, arbitrul Popa, bine plasat, a dictat fără ezitare penalty. Tot fără ezitare, cei care au văzut faza, cu o excepţie care ar putea fi bănuită de subiectivism, au spus că decizia e greşită.

Bun, adevărul nu se supune la vot. Doar că la faza aceea, noi, toţi, puteam fi arbitri mai buni ca Popa dintr-un motiv foarte simplu: am putut vedea şi revedea duelul din mai multe unghiuri. De ce Popa nu a accesat reluările?

Cică Haţegan i-ar fi propus să facă asta. Cert e că nu a fost nicio verificare video. Toţi au înnebunit. De ce nu s-a dus să vadă, domne?! De ce mai avem VAR?

Fotbalul care e despre arbitri

Iată de ce: am avertizat demult că VAR nu intervine când un arbitru are toate elementele pentru a judeca o acţiune de joc. Nu intervine pentru că atunci ar invalida arbitrul, ar fi un semnal că arbitrul e atât de slab că nu are ce căuta la acest nivel al meseriei.

Şi asta, dragi prieteni, e peste poate! Aşa şi cu agresiunea la tibia lui Fulop. Petrescu era perfect plasat. Să îl chemi la monitor ar fi însemnat să îl acuzi ori că nu vede, ori că nu vrea să vadă. Cum să facă asta stimabilul Costreie?!

VAR, dacă nu aţi înţeles, nu trebuie să stea în calea arbitrilor atunci când au ceva de făcut. Sigur că oricum asemenea fapte nasc uriaşe suspiciuni. Dar măcar nu au agravanta că au mai şi revăzut faza. Măgăreaţa cade adesea pe cei din camera VAR, dar ce contează când scapă basma curată, când şeful CCA îi ţine în braţe în loc să facă o sesizare la anumite instituţii? Nocturna se stinge şi noi rămânem să bântuim în aceeaşi noapte. Ei împachetează şi pleacă tiptil spre case.

Şi adevărul? Hai că sunteţi simpatici…

Sincer, e trist. E trist că se întâmplă, e trist că Federaţia nu intervine, deci se pune sub bănuiala de a fi părtaşă, că Liga tace mâlc, că noi, toţi, suntem luaţi de proşti. VAR a promis o minunată lume nouă. Poate, dar nu nouă.