Românii nu se mai pricep la fotbal

Naționala noastră ce are? Zvonko Milojkovic, un impresar sârb care i-a adus în Liga 1 pe Bozovic, pe Vranjkovic, pe Planic, a spus recent într-un interviu din Gazetă că „românii nu se mai pricep la fotbal”. Am vorbit după publicarea interviului cu oameni din fotbal revoltați: „Cine e Zvonko? E un nimeni și în România, și în Serbia! Nu se poate să scrii așa ceva, e jignitor ca un străin să ne dea nouă lecții!”.

Milojkovic nu susținuse în discuție că el fusese un mare fotbalist, rival al lui Piksi Stojkovic, sau că îl concurase în antrenorat pe Radomir Antic. Și nici nu e importantă pentru noi anvergura numelui său. După atâtea rezultate slabe merită să ne întrebăm „o avea dreptate?”.

„Cât de implicați sunt!”

Un antrenor român a fost recent în Italia ca să vadă antrenamentele de la Genoa și de la Pisa, din Serie B, și de la un club din Serie C. El a revenit de acolo impresionat de ceea ce văzuse: „Antrenament mai scurt de două ore și douăzeci de minute nu am văzut. Ei fac o oră pregătire fizică și apoi exerciții, jocuri în care sar tibiile, atât de implicați sunt! Dacă agresivitatea scade în vreun moment intervin imediat «principalul» și asistenții lui. 

La Genoa, antrenorul Blessin a țipat la un moment dat la Strootman „Ce faci? Ai adormit pe teren?”. Strootman, internațional olandez cu 46 de selecții fost la Roma și la Marseille, a acceptat critica. Nu a apelat la simpatia patronului, așa cum apelează Andrei Ivan și Jovan Markovici.

Becali are o reputație de gogoman-șef, dar el a intuit corect după ce FCSB a încasat zece goluri de la Silkeborg în două meciuri: „Străinii fac altceva!”.

Mode, stiluri

Tot de curând și tot în Italia a fost și Daniel Pancu. El a mers ca să-i vadă pe câțiva români buni pentru naționala sub 20 de ani. A asistat la antrenamente și la meciuri ale unor formații din liga a doua și din a treia. A remarcat că nu mai e valabilă eticheta cu catenaccio aplicată fotbalului italian: „Gasperini, de la Atalanta, a creat o modă, acum toți se apără om pe om, nu mai au dublaj în faza defensivă. Își asumă riscuri și am văzut meciuri în Serie C cu cinci ocazii până în minutul 15”.

Ați auzit vreun discurs al vreunui tehnician român despre tendințe, despre stiluri? Farul pasează mult și folosește fotbaliști tehnici, CFR se apără jos și atacă direct, cu mingi lungi, cu centrări, cu faze fixe. În rest, mai are careva vreun stil?

„Antrenamentele nu mai seamănă cu fotbalul”

Am mai discutat recent cu un președinte al unui club din prima ligă. El a avut de-a face în câțiva ani cu antrenori din generații diferite și a observat cum s-au schimbat metodele de pregătire: „Antrenorii tineri sunt foști fotbaliști care au citit două cărți de psihologie și cititul mai rău i-a dat peste cap. Antrenamentele nici nu seamănă cu fotbalul, sunt exerciții de team-builduing, de corporație. Pare că fotbalul nu mai e scopul muncii”.

Povestea e despre antrenamentele din prima ligă. La juniori e comedie în cele mai multe locuri. Un fost internațional avea copilul în vârstă de doisprezece ani într-un club din București. „Am evitat să merg la antrenamente, la meciuri, ca să nu pară că-l presez pe antrenor în vreun fel. Până la urmă m-am dus la un meci, că nu era corect să nu-l văd deloc pe copilul meu jucând. Antrenorul le striga copiilor «ia-ți adâncime!», «strânge!»". N-am mai rezistat și am coborât spre bancă: «Băi, tu ce faci, mă? Le dai indicații tactice unor copii? Te joci de-a Guardiola?».

Ancelotti: „Fără meciuri n-aș mai ști cum să-i antrenez”

Și am vorbit și cu Edi Iordănescu la începutul acestei acțiuni a naționalei. Îi dispăreau jucători încontinuu: Bancu are rupte ligamentele încrucișate, Alibec are iar o leziune musculară, Florin Tănase va sta și el cinci sau șase săptămâni, Chiricheș era deja rupt. „Nu e vina lor, fotbaliștii români nu sunt formați pentru ritmul acesta și cedează”, crede selecționerul.

El a povestit o discuție avută cu Carlo Ancelotti atunci când italianul l-a primit la antrenamentele de la Real Madrid: „L-am întrebat cum procedează pentru ca jucătorii să reziste să joace o dată la trei zile și să nu se accidenteze. Mi-a spus «fotbaliștii aceștia așa au fost construiți, pentru un astfel de program. Dacă ar fi modificat calendarul și am ajunge să jucăm numai la câte șapte, opt zile, abia atunci mi-aș pune problema cum să schimb eu pregătirea ca să-i mențin în formă»”.

Românii nu sunt pregătiți nici pentru antrenamente tari, nici pentru meciuri multe. În sezoanele recente, pe echipele noastre le-au eliminat din cupele europene kazahi, armeni, albanezi, luxemburghezi, gruzini. Au fost doar niște întâmplări, la fotbal ne pricepem în continuare bine de tot!