Articol de Luminiţa Paul - Publicat marti, 18 august 2009 00:00
Acum este recordul mondial la 100 de metri. 9,58, stabilit de Usain Bolt. Dar întotdeauna a fost cineva, cu un timp sau o distanţă. Pînă unde pot merge performanţele omului? Cît de departe poate sări şi cît de repede poate alerga? O analiză jurnalistică de gală, realizată de Roxana Fleşeru şi Luminiţa Paul.
Usain Bolt a alergat duminică suta de metri în 9,58 secunde. A înghiţit 11 sutimi într-un an. Care este însă limita umană?
Un banc tîmpit sună aşa: "De ce a aruncat cretinul ceasul pe geam? Ca să vadă cum zboară timpul!". Privindu-l pe Bolt, senzaţia e că timpul nu se scurge, ci se comprimă. Că suta de metri a devenit prea mică, prea nesemnificativă pentru cadenţa nebunească a jamaicanului. Duminică seară, la Campionatele Mondiale de la Berlin, Usain Bolt a dus recordul lumii la 9,58 secunde. Şi a revigorat, instantaneu, o dezbatere perpetuă. Cea a limitelor umane.
Înaltul şi zveltul Bolt alerga anul trecut, la Jocurile Olimpice de la Beijing, distanţa-regină în 9,69 secunde. O făcea sărbătorind, inconştient şi frenetic, pe ultimii metri. Un fizician norvegian, Hans Eriksen, a făcut un calcul şi a ajuns la concluzia că Usain ar fi dus recordul la 9,55 încă din China dacă ar fi alergat serios şi porţiunea finală a distanţei. Acelaşi Eriksen spune că duminică, în cazul în care vîntul favorabil ar fi fost aproape de limita admisă, 2 metri pe secundă, reperul s-ar fi dus aproape de 9,5.
Pronosticuri optimiste
O mulţime de oameni de ştiinţă au făcut estimări în ceea ce priveşte recordurile mondiale atletice. Unele s-au adeverit, altele nu. După ce Jonathan Edwards a sărit 18,29 metri la triplusalt în 1995, s-a prevăzut ca pînă în 2004-2005 recordul lumii să fie în jur de 19,00 metri. În realitate, în ultimii 14 ani un sigur sportiv, americanul Kenny Harrison, a mai depăşit bariera celor 18,00 metri, cu 18,09, în 1996. O discuţie asemănătoare s-a născut şi mult mai devreme, o dată cu saltul miraculos al lui Bob Beamon, din 1968, 8,90 metri la lungime. Recordul mondial a fost bătut abia în 1991, Mike Powell - 8,95 metri, limita de 9,00 fiind încă inaccesibilă, deşi acum 40 de ani era la doar 10 centimetri de puterile umane.
Limite depăşite
În alte probe, mai ales în cele de aruncări, previziunile au fost întrecute copios. Atunci cînd est-germanul Uwe Hohn a trimis suliţa, în 1984, la 104,80 metri şi aceasta a aterizat pe pista de alergare, la capătul celălalt al stadionului din Berlin, lumea a rămas şocată. Nu se credea că o asemenea aruncare ar fi posibilă la vremea respectivă, motiv pentru care suliţelor li s-a mutat centrul de greutate, pentru micşorarea performanţelor.
Discuţia cea mai aprigă se întoarce însă tot la sută. Matematicianul olandez John Einmahl, de la Universitatea din Tillburg, a realizat o teorie a valorilor extreme în 2006, stabilind că recordul definitiv ce se poate realiza pe 100 de metri este 9,26 secunde. Americanul Mark Denny, de la Universitatea Stanford, a comparat anul trecut tehnica de alergare a oamenilor cu cea a ogarilor şi a cailor pursînge, ajungînd la concluzia că limita umană va fi 9,48 secunde.
Vor conta însă şi alte lucruri în afară de calităţile excepţionale ale unui sportiv. Evoluţia pistelor de alergare, a pantofilor, poate chiar a costumelor. Mai mult decît atît însă, nici un om de ştiinţă nu va putea prezice vreodată apariţia unui Usain Bolt. Un atlet unic, atipic, extraordinar. Un tip care jonglează cu limitele aşa cum cretinul strică ceas după ceas, aruncîndu-l pe fereastră. Pentru Bolt, timpul nu zboară. Pur şi simplu, stă pe loc.
"Bolt este ieşit din comun. E enorm. În mod normal, cînd ai un sprinter de asemenea gabarit, nici nu poate să ia startul"
Peter Weyand, fiziolog la Universitatea Dallas
1987 este anul din care datează cele mai vechi recorduri mondiale masculine în vigoare, la 800 metri şi aruncarea greutăţii
31 de ani a rezistat recordul mondial la 400 de metri masculin, 43,86, stabilit de Lee Evans în 1968 şi doborît de Michael Johnson în 1999, cu 43,18
Ani care au marcat istoria atletismului masculin
1936 prima ştafeta masculină de 4x100 sub 40 de secunde: SUA (39,8)
1961primul atlet peste 60 de m la disc: Jay Silvester (60,56m)
1968 primul om sub 44 de secunde pe 400 de metri: Lee Evans (43,86)
1985 primul om la 6 m în proba de prăjină: Serghei Bubka (6 m)
1995 primul om peste 18 m la triplusalt: Jonathan Edwards (18,29)
Acum este recordul mondial la 100 de metri. 9,58, stabilit de Usain Bolt. Dar întotdeauna a fost cineva, cu un timp sau o distanţă. Pînă unde pot merge performanţele omului? Cît de departe poate sări şi cît de repede poate alerga? O analiză jurnalistică de gală, realizată de Roxana Fleşeru şi Luminiţa Paul.
Usain Bolt a alergat duminică suta de metri în 9,58 secunde. A înghiţit 11 sutimi într-un an. Care este însă limita umană?
Un banc tîmpit sună aşa: "De ce a aruncat cretinul ceasul pe geam? Ca să vadă cum zboară timpul!". Privindu-l pe Bolt, senzaţia e că timpul nu se scurge, ci se comprimă. Că suta de metri a devenit prea mică, prea nesemnificativă pentru cadenţa nebunească a jamaicanului. Duminică seară, la Campionatele Mondiale de la Berlin, Usain Bolt a dus recordul lumii la 9,58 secunde. Şi a revigorat, instantaneu, o dezbatere perpetuă. Cea a limitelor umane.
Înaltul şi zveltul Bolt alerga anul trecut, la Jocurile Olimpice de la Beijing, distanţa-regină în 9,69 secunde. O făcea sărbătorind, inconştient şi frenetic, pe ultimii metri. Un fizician norvegian, Hans Eriksen, a făcut un calcul şi a ajuns la concluzia că Usain ar fi dus recordul la 9,55 încă din China dacă ar fi alergat serios şi porţiunea finală a distanţei. Acelaşi Eriksen spune că duminică, în cazul în care vîntul favorabil ar fi fost aproape de limita admisă, 2 metri pe secundă, reperul s-ar fi dus aproape de 9,5.
Pronosticuri optimiste
O mulţime de oameni de ştiinţă au făcut estimări în ceea ce priveşte recordurile mondiale atletice. Unele s-au adeverit, altele nu. După ce Jonathan Edwards a sărit 18,29 metri la triplusalt în 1995, s-a prevăzut ca pînă în 2004-2005 recordul lumii să fie în jur de 19,00 metri. În realitate, în ultimii 14 ani un sigur sportiv, americanul Kenny Harrison, a mai depăşit bariera celor 18,00 metri, cu 18,09, în 1996. O discuţie asemănătoare s-a născut şi mult mai devreme, o dată cu saltul miraculos al lui Bob Beamon, din 1968, 8,90 metri la lungime. Recordul mondial a fost bătut abia în 1991, Mike Powell - 8,95 metri, limita de 9,00 fiind încă inaccesibilă, deşi acum 40 de ani era la doar 10 centimetri de puterile umane.
Limite depăşite
În alte probe, mai ales în cele de aruncări, previziunile au fost întrecute copios. Atunci cînd est-germanul Uwe Hohn a trimis suliţa, în 1984, la 104,80 metri şi aceasta a aterizat pe pista de alergare, la capătul celălalt al stadionului din Berlin, lumea a rămas şocată. Nu se credea că o asemenea aruncare ar fi posibilă la vremea respectivă, motiv pentru care suliţelor li s-a mutat centrul de greutate, pentru micşorarea performanţelor.
Discuţia cea mai aprigă se întoarce însă tot la sută. Matematicianul olandez John Einmahl, de la Universitatea din Tillburg, a realizat o teorie a valorilor extreme în 2006, stabilind că recordul definitiv ce se poate realiza pe 100 de metri este 9,26 secunde. Americanul Mark Denny, de la Universitatea Stanford, a comparat anul trecut tehnica de alergare a oamenilor cu cea a ogarilor şi a cailor pursînge, ajungînd la concluzia că limita umană va fi 9,48 secunde.
Vor conta însă şi alte lucruri în afară de calităţile excepţionale ale unui sportiv. Evoluţia pistelor de alergare, a pantofilor, poate chiar a costumelor. Mai mult decît atît însă, nici un om de ştiinţă nu va putea prezice vreodată apariţia unui Usain Bolt. Un atlet unic, atipic, extraordinar. Un tip care jonglează cu limitele aşa cum cretinul strică ceas după ceas, aruncîndu-l pe fereastră. Pentru Bolt, timpul nu zboară. Pur şi simplu, stă pe loc.
"Bolt este ieşit din comun. E enorm. În mod normal, cînd ai un sprinter de asemenea gabarit, nici nu poate să ia startul"
Peter Weyand, fiziolog la Universitatea Dallas
1987 este anul din care datează cele mai vechi recorduri mondiale masculine în vigoare, la 800 metri şi aruncarea greutăţii
31 de ani a rezistat recordul mondial la 400 de metri masculin, 43,86, stabilit de Lee Evans în 1968 şi doborît de Michael Johnson în 1999, cu 43,18
Ani care au marcat istoria atletismului masculin
1936 prima ştafeta masculină de 4x100 sub 40 de secunde: SUA (39,8)
1961primul atlet peste 60 de m la disc: Jay Silvester (60,56m)
1968 primul om sub 44 de secunde pe 400 de metri: Lee Evans (43,86)
1985 primul om la 6 m în proba de prăjină: Serghei Bubka (6 m)
1995 primul om peste 18 m la triplusalt: Jonathan Edwards (18,29)
)
)
)
)
)
)
)
)
