Articol de Roxana Fleşeru - Publicat marti, 04 mai 2010 00:00
## ♦ Amelia Racea, noua campioană europeană la bîrnă, e un exemplu de tărie şi de sînge rece. "De mic copil a fost aşa", spune primul ei antrenor
De la şase ani e la Deva, după ce a fost aleasă din 25 de fetiţe. Îi place să citească, să deseneze, să poarte pantofi cu toc şi rochiţe, dar îi lipseşte timpul liber
Mai 2010. Birmingham. Amelia Racea pe prima treaptă a podiumului de la bîrnă. Un zîmbet reţinut şi cîteva lacrimi ascunse în spatele irişilor căprui. Dacă ar fi să dăm timpul înapoi, filmul developează momentele importante ale vieţii gimnastei în vîrstă de 15 ani.
S-a născut într-o zi cînd vara se isprăveşte şi toamna îşi intră în drepturi, pe 29 august 1994. Povestea ei cu gimnastica avea să pună primul "a fost o dată" şase ani mai tîrziu, într-un apartament din Turceni (Gorj). "Mie mi-a plăcut foarte mult gimnastica şi cum nu am putut să practic acest sport, m-am gîndit că fata mea va putea face acest lucru", spune mama Ameliei, Carmen Racea.
A înscris-o la o preselecţie la clubul CSS Cetate Deva chiar înainte de apleca în concediu la mare. "Pe parcursul vacanţei îmi tot spunea că nu mai are răbdare şi că vrea să înceapă", adaugă mama. La preselecţie a fost aleasă din 25 de fete. Primii paşi în sală i-au fost vegheaţi de Florin Cotuţiu, Ramona Micu şi Corina Dodean.
"Frumoasă şi inteligentă"
Amelia s-a adaptat uşor la viaţa departe de părinţi. "Am încercat şi noi s-o ajutăm cît am putut mergînd din săptămînă în săptămînă la Deva. I-a fost greu şi pentru că o dată cu gimnastica a început şi şcoala, care nu-i plăcea deloc", povesteşte amuzată CarmenRacea.
"Fetiţa a venit la şase ani la noi şi ne-a arătat o poză cu ea îmbrăcată în costum de gimnastă, o poză făcută acasă. Am văzut că are potenţial", îşi aminteşte Florin Cotuţiu. La început i se spunea "gombot" pentru că era cam rotunjoară. "S-a schimbat mult în aceşti zece ani de gimnastică, s-a dezvoltat foarte bine şi a devenit foarte frumoasă din punctul de vedere al evoluţiilor sportive", spune antrenorul.
"Frumoasă" este cuvîntul pe care-l spune şi mama Ameliei cînd vine vorba despre a o caracteriza pe fata sa, "frumoasă şi inteligentă". Cei doi au căzut de acord şi în ceea ce priveşte maturitatea şi nervii tari de care a dat dovadă în finala de la Birmingham. "Prea matură pentru fiecare vîrstă pe care a traversat-o pînă acum", spune mama, "de mic copil era matură", spune şi Florin Cotuţiu, cel care face parte acum şi din colectivul de antrenori de la lotul de senioare.
Gimnastă de patru aparate
Amelia este o sportivă completă, de patru aparate, aşa cum rar mai găseşti în gimnastica din ziua de azi, care merge din ce în ce mai mult pe specializarea pe aparate. Dovadă este şi faptul că la FOTE 2009 Amelia a ocupat locul doi la individual compus şi a luat medalii la toate cele patru aparate în finalele individuale, aur la sărituri şi bîrnă şi argint la paralele şi sol.
În 2008, la CE de juniori de la Clermont Ferrand, a luat argintul la bîrnă şi bronz la sol. Iar duminică, la Birmingham, la debutul la un Campionat European de senioare, Amelia a cîştigat aurul la bîrnă. Nu se calificase în finală, dar i-a luat locul Anei Porgras, accidentată. O şansă pe care a ştiut s-o exploateze la maximum.
"Nu este o gimnastă care să fi avut parte de multe accidentări", spune Florin Cotuţiu, "mici întinderi, dar care nu au necesitat perioade lungi de pauză". În Anglia, ea a avut o mică întindere la inghinali şi o uşoară problemă la spate. "Ştie că se poate mai bine, nu a fost într-o pasă tocmai bună la Birmingham", crede mama Ameliei. Chiar şi aşa, fata sa a reuşit să aducă cea de-a noua medalie de aur la bîrnă petru România şi singurul loc întîi pentru delegaţia de la Birmingham.
Rochiţe şi pantofi cu toc
Amelia a crescut, a luat aurul la debut, vizitele părinţilor s-au rărit, acum ei merg o dată pe lună. Aceasta este gimnasta Amelia. Despre timp liber nu prea se poate vorbi, dar cînd mai ajunge pe acasă îi place să deseneze, să citească, să navigheze pe internet şi să meargă la cumpărături. Are în garderobă rochiţe şi pantofi cu toc, dar "din păcate, nu prea are cînd să le poarte", spune Carmen Racea. Fetiţa cuminte cu ochii de veveriţă a zburat departe. Iar pozei în costum de gimnastică făcute acasă, acum 10 ani, i se adaugă acum alta, cu aurul la gît. Primul aur.
Bîrna, aparatul-minune
### Amelia Racea, noua campioană europeană la bîrnă, e un exemplu de tărie şi de sînge rece. "De mic copil a fost aşa", spune primul ei antrenor
De la şase ani e la Deva, după ce a fost aleasă din 25 de fetiţe. Îi place să citească, să deseneze, să poarte pantofi cu toc şi rochiţe, dar îi lipseşte timpul liber
Mai 2010. Birmingham. Amelia Racea pe prima treaptă a podiumului de la bîrnă. Un zîmbet reţinut şi cîteva lacrimi ascunse în spatele irişilor căprui. Dacă ar fi să dăm timpul înapoi, filmul developează momentele importante ale vieţii gimnastei în vîrstă de 15 ani.
S-a născut într-o zi cînd vara se isprăveşte şi toamna îşi intră în drepturi, pe 29 august 1994. Povestea ei cu gimnastica avea să pună primul "a fost o dată" şase ani mai tîrziu, într-un apartament din Turceni (Gorj). "Mie mi-a plăcut foarte mult gimnastica şi cum nu am putut să practic acest sport, m-am gîndit că fata mea va putea face acest lucru", spune mama Ameliei, Carmen Racea.
A înscris-o la o preselecţie la clubul CSS Cetate Deva chiar înainte de apleca în concediu la mare. "Pe parcursul vacanţei îmi tot spunea că nu mai are răbdare şi că vrea să înceapă", adaugă mama. La preselecţie a fost aleasă din 25 de fete. Primii paşi în sală i-au fost vegheaţi de Florin Cotuţiu, Ramona Micu şi Corina Dodean.
"Frumoasă şi inteligentă"
Amelia s-a adaptat uşor la viaţa departe de părinţi. "Am încercat şi noi s-o ajutăm cît am putut mergînd din săptămînă în săptămînă la Deva. I-a fost greu şi pentru că o dată cu gimnastica a început şi şcoala, care nu-i plăcea deloc", povesteşte amuzată CarmenRacea.
"Fetiţa a venit la şase ani la noi şi ne-a arătat o poză cu ea îmbrăcată în costum de gimnastă, o poză făcută acasă. Am văzut că are potenţial", îşi aminteşte Florin Cotuţiu. La început i se spunea "gombot" pentru că era cam rotunjoară. "S-a schimbat mult în aceşti zece ani de gimnastică, s-a dezvoltat foarte bine şi a devenit foarte frumoasă din punctul de vedere al evoluţiilor sportive", spune antrenorul.
"Frumoasă" este cuvîntul pe care-l spune şi mama Ameliei cînd vine vorba despre a o caracteriza pe fata sa, "frumoasă şi inteligentă". Cei doi au căzut de acord şi în ceea ce priveşte maturitatea şi nervii tari de care a dat dovadă în finala de la Birmingham. "Prea matură pentru fiecare vîrstă pe care a traversat-o pînă acum", spune mama, "de mic copil era matură", spune şi Florin Cotuţiu, cel care face parte acum şi din colectivul de antrenori de la lotul de senioare.
Gimnastă de patru aparate
Amelia este o sportivă completă, de patru aparate, aşa cum rar mai găseşti în gimnastica din ziua de azi, care merge din ce în ce mai mult pe specializarea pe aparate. Dovadă este şi faptul că la FOTE 2009 Amelia a ocupat locul doi la individual compus şi a luat medalii la toate cele patru aparate în finalele individuale, aur la sărituri şi bîrnă şi argint la paralele şi sol.
În 2008, la CE de juniori de la Clermont Ferrand, a luat argintul la bîrnă şi bronz la sol. Iar duminică, la Birmingham, la debutul la un Campionat European de senioare, Amelia a cîştigat aurul la bîrnă. Nu se calificase în finală, dar i-a luat locul Anei Porgras, accidentată. O şansă pe care a ştiut s-o exploateze la maximum.
"Nu este o gimnastă care să fi avut parte de multe accidentări", spune Florin Cotuţiu, "mici întinderi, dar care nu au necesitat perioade lungi de pauză". În Anglia, ea a avut o mică întindere la inghinali şi o uşoară problemă la spate. "Ştie că se poate mai bine, nu a fost într-o pasă tocmai bună la Birmingham", crede mama Ameliei. Chiar şi aşa, fata sa a reuşit să aducă cea de-a noua medalie de aur la bîrnă petru România şi singurul loc întîi pentru delegaţia de la Birmingham.
Rochiţe şi pantofi cu toc
Amelia a crescut, a luat aurul la debut, vizitele părinţilor s-au rărit, acum ei merg o dată pe lună. Aceasta este gimnasta Amelia. Despre timp liber nu prea se poate vorbi, dar cînd mai ajunge pe acasă îi place să deseneze, să citească, să navigheze pe internet şi să meargă la cumpărături. Are în garderobă rochiţe şi pantofi cu toc, dar "din păcate, nu prea are cînd să le poarte", spune Carmen Racea. Fetiţa cuminte cu ochii de veveriţă a zburat departe. Iar pozei în costum de gimnastică făcute acasă, acum 10 ani, i se adaugă acum alta, cu aurul la gît. Primul aur.
Bîrna, aparatul-minune
Medalia de aur a Ameliei Racea a venit după o pauză de patru ani. În 2006, Cătălina Ponor se impunea la Volos la acest aparat. Pentru România, bîrna a fost însă întotdeauna, inclusiv în ultimii ani, printre aparatele cele mai productive la Campionatele Europene, chiar dacă nu a fost mereu vorba de aur.
În 2006 Cătălina Ponor şi Sandra Izbaşa luau aurul şi argintul, în 2007 Sandra Izbaşa şi Steliana Nistor se alegeau cu argintul şi cu bronzul, iar în 2009 Anamaria Tămîrjan şi Gabriela Drăgoi îşi puneau la gît medaliile de argint şi bronz. "Încerc să scot tot ce e mai bun din sportiv. Sînt pretenţioasă, iar fetele ştiu că nu pot părăsi sala de antrenament pînă nu execută corect exerciţiul sau elementul pe care-l au de făcut", spune Liliana Cosma, antrenoarea care se ocupă de bîrnă.
33 de medalii europene a obţinut România la bîrnă la Campionatele Europene de-a lungul istoriei
"Este o gimnastă pe care te poţi baza pentru medalii şi, dacă nu se întîmplă vreo accidentare nefericită, Amelia poate atinge deplina maturitate sportivă la Jocurile Olimpice de la Londra",
Florin Cotuţiu, antrenor lot olimpic şi primul antrenor al Ameliei
Medaliate cu aur la bîrnă la Campionatele Europene
1975 Nadia Comăneci
1983 Lavinia Agache
1987 Daniela Silivaş
1989 Gabriela Potorac
1994 Gina Gogean
2004 Cătălina Ponor
2005 Cătălina Ponor
2006 Cătălina Ponor
2010 Amelia Racea
)
)
)
)
)
)
)
)
