Articol de Marian Ursescu - Publicat sambata, 11 august 2012 00:00 / Actualizat sambata, 11 august 2012 16:10
Lucian Bute, fostul campion mondial la profesionişti, a ales în 2005 să părăsească boxul amator. Şi-a dorit enorm să ajungă ca sportiv la Olimpiadă, dar nu a mai avut răbdare.
În ExCeL London, complexul care găzduieşte întrecerile de box, tenis de masă, haltere, taekwondo, scrimă, lupte, Lucian Bute e recunoscut la fiecare doi paşi. Mai întîi îl văd nişte canadieni, care au venit să susţină un luptător. "Lucian! Lucian Bute! O poză te rugăm!". Imediat în jurul românului se strîng cîteva zeci de interesaţi. Unii îşi aduc aminte de meciul cu Carl Froch. Gălăţeanul e amabil, face poze cu toţi, dă autografe.
Bute scapă cu greu din strînsoare şi-şi face loc în sectorul 302 al arenei de box. "Aici am găsit bilete pe internet. Le-am luat printr-o agenţie. Am plătit peste 600 de lire sterline", spune campionul mondial. E preocupat de ceea ce se întîmplă pe ring. Acum mai bine de zece ani, trăia şi el satisfacţiile boxului amator.
- Lucian, gala olimpică de la Londra ţi-a adus aminte de perioada de amator, în care luptai pentru România?
- Fireşte. Am trăit emoţii mari. Cînd am intrat în sală şi am văzut ringul, am simţit o răceală pe şira spinării. Nu ştiu cum să explic. Mi-am adus aminte de perioada de amatori, pe care o consider cea mai frumoasă din viaţa mea. Da, a fost mai frumos decît la profesionişti, deşi nu am avut mari rezultate.
"Jocurile m-au fascinat"
- Cum ţi se pare la Olimpiadă? Nu ai trăit emoţiile concursurilor ca sportiv.
- E ceva extraordinar. Mă bucur că am ales să vin la Londra să particip, chiar şi în calitate de spectator, la întrecerile olimpice. M-au fascinat, e ceva uluitor, de amploarea cărora nu-ţi poţi da seama decît trăind pe viu.
- De Anglia nu cred că-ţi aminteşti cu plăcere după meciul cu Froch, nu?
- Aşa e. Nu am cele mai frumoase amintiri de aici, dar Olimpiada nu are de a face cu Nottingham, cu meciul împotriva lui Froch. Londra este unul dintre cele mai frumoase oraşe. Şi încă o dată o spun, mă bucur că am avut ocazia să trăiesc cîteva momente olimpice, chiar şi din postura de spectator.
"Am acceptat înfrîngerea ca un bărbat"
- Cum ai trecut peste meciul cu Froch? Te mai frămîntă şi acum?
- Sigur că mă frămîntă. Dar acum nu o să trăiesc doar din amintiri. A fost, s-a dus! A fost o înfrîngere dureroasă, prima din carieră, dar am acceptat-o ca un bărbat. Se întîmplă în sport, nimeni nu e invincibil.
- Ai dat apă la moară celor care te contestă prin înfrîngerea asta.
- Nu are nici o legătură. Şi dacă băteam, tot aveam contestatari. Mă bucur însă că sînt mai mulţi, mult mai mulţi, cei care mă apreciază. Cea mai mare mulţumire a mea e cînd mă opreşte lumea pe stradă şi aici, la Londra, şi-mi transmite felicitări şi mult succes. Asta înseamnă că sînt apreciat şi că am făcut ceva pentru România.
Îl visează pe Froch
- Regreţi faptul că ai acceptat să vii să boxezi cu Carl Froch la Nottingham?
- Niciodată! Nu regret nimic din ceea ce am făcut. Aveam nevoie de un meci afară, Carl nu a vrut să vină în Canada. Altfel s-ar fi spus despre mine că sînt un fricos. Aşa a fost să fie, nu aveam certitudinea că dacă ar fi venit el la Montreal nu m-ar fi învins.
- Pe 3 noiembrie ai meci cu rusul Gracev, apoi vine revanşa cu Froch?
- Îţi spun sincer, abia îl aştept! Nici nu ştii noaptea cît mă consum! Mă gîndesc la el, vreau să vină mai repede revanşa aia! Pînă atunci va fi la Montreal, pe 3 noiembrie, disputa cu Denis Gracev. E un rus neînvins. Are 12 meciuri cîştigate şi o partidă terminată la egalitate. Trebuie să fiu atent. Ne-am înţeles ca meciul să-l facem la categoria 77 de kilograme, adică ceva între supermijlocie, unde sînt eu, şi semigrea, unde boxează el.
- Şi lupta cu Froch?
- Va fi şi ea, undeva pe 16 sau 23 martie. Jean Bedard, promotorul meu, a pus totul la punct. Froch mai are şi el un meci pe 3 noiembrie. Dacă totul iese bine, nu ne accidentăm nici unul, englezul vine la Montreal. Va fi revanşa mea, pe care o aştept de cînd m-am dat jos în ring, la Nottingham.
"E mare corupţie în box"
- Revenind la Olimpiadă. Ai văzut meciul lui Bogdan Juratoni?
- Da, l-am văzut. O să spun direct, că probabil că o să întrebi. A cîştigat clar meciul cu uzbekul Atoev. Uite că Atoev a luat medalie, putea să fie Bogdan în locul său. Şi chiar merita. Copilul ăsta a muncit. Din păcate, în box au fost, sînt şi vor fi probleme de arbitraj. E un motiv pentru care am trecut la profesionism. E o mare corupţie în box şi e păcat pentru că în acest fel sportul va muri.
- Apropo de Juratoni, se spune că ai venit să-l convingi să treacă la profesionism. Nu e prea tînăr?
- L-am sfătuit doar să treacă la profesionism. Îi prevăd un mare viitor. Eu am trecut la profesionism la 23 de ani. El are 22. Are tot timpul din lume să crească, să capete experienţă şi să ajungă, ca şi mine, campion mondial. La amatori, nimeni nu-i garantează că o să fie arbitrat corect, că nu va munci degeaba. Din păcate, ăsta e crudul adevăr.
"Poate mă retrag după următorul meci"
- Te-ai gîndit cît vei mai face box?
- Dumnezeu ştie. Deocamdată mai simt plăcerea pentru ceea ce fac. Cînd o să pierd un meci, apoi altul şi altul, nu o să mă mai vedeţi în ring. Nu o să stau doar pentru bani ca să fiu ciuca bătăilor. Dacă sînt sănătos, s-ar putea să mai stau trei-patru ani sau, cine ştie?, să mă retrag după următorul meci. Timpul va decide.
- O să te stabileşti în Canada sau te întorci în România?
- Sînt sută la sută român. Mai român decît mulţi români care stau acasă. E drept şi în Canada mă simt ca acasă, lumea mă apreciază, am primit cetăţenie canadiană. Dar sînt de nouă ani acolo, lumea mă percepe ca pe unul de-ai lor, plătesc impozite, taxe, e pe undeva normal. O să văd ce se va întîmpla în viitor, dar acasă, în România, e locul în care mă simt cel mai bine.
- Vei trece la semigrea? Sînt zvonuri că-ţi faci din ce în ce mai greu categoria.
- Sînt doar speculaţii. Mă chinui să-mi fac categoria, dar nu într-o asemenea măsură în care să fiu nevoit să trec la semigrea. Trei-patru meciuri, sigur, voi mai sta la supermijlocie. Apoi trec la semigrea, că tot aşteaptă toată Canada un meci între mine şi Jean Pascal.
Azi merge în Satul Olimpic
Lucian Bute va fi azi invitatul special al delegaţiei României în Satul Olimpic. "Abia aştept să văd şi eu atmosfera de acolo. Mi-aş fi dorit să o trăiesc ca sportiv, dar nu s-a putut. Vreau să mă întîlnesc cu toţi românii, să-i felicit pentru ce au făcut la Londra. Am văzut întrecerile lor, la televizor, în Canada. M-am bucurat la fiecare reuşită, am suferit la eşecuri. Cel mai mult vreau însă să le văd pe gimnaste, pe aceste micuţe care au făcut cinste României prin rezultatele lor", a declarat Lucian.
2.000 de lire sterline a dat pe bilete
Lucian Bute este la Londra împreună cu viitorul său naş, primarul Buşteniului, Emanoil Savin, dar şi cu antrenorul de la Interbox, Stephane Larouche. "Am cumpărat bilete de pe internet. Le-am luat printr-o agenţie. Am vrut special la box, dar şi la festivitatea de închidere. Ultimele le-am luat prin Comitetul Olimpic şi Sportiv din România. Am dat, în total, cam două mii de lire sterline de fiecare. Numai biletele la festivitatea de închidere au costat 650 de lire", a declarat Bute.
"În Londra lumea mă opreşte pe stradă şi-mi cere să facem poze. Asta înseamnă că sînt apreciat pentru ceea ce fac" (Lucian Bute)
"Cînd o să simt că nu mai pot, o să mă retrag. Nu o să-l vedeţi pe Bute să intre în ring ca şi cum ar fi carne de tun pentru adversari" (Lucian Bute)
)
)
)
)
)
)
)
)
