13-11, nervii mai tari » Tecău s-a calificat pentru a patra oară în finală la Wimbledon, după un meci de foc cu Mergea

Tensiunea e atît de mare, de consistentă, încît ai putea s-o tai în felii și să ornezi un bufet întreg cu ea. S-a ajuns la limită, dar limita e mereu împinsă încă un pic. Nimeni nu vrea să piardă, nimeni nu izbutește să se impună. Deocamdată. Sîntem în setul decisiv al semifinalei de dublu de la Wimbledon dintre cuplurile Tecău/Rojer și Mergea/Bopanna, iar comentatorul britanic al meciului leagă exclamație după exclamație, culminînd cu un verdict măgulitor: "This is great doubles we are seeing right now!". Traducerea e inutilă, cuvîntul "great" spune totul.

Primele patru seturi curseseră rapid, într-un ritm normal pentru două echipe care își fac serviciul cu conștiinciozitate. Micile scăpări au fost imediat speculate, așa au apărut break-urile. Și asta a fost senzația, că acea pereche care își va păstra cumpătul mai rece în situațiile încinse va fi învingătoarea. Dar cine? Cînd Mergea e atît de inspirat cîteodată, scoțînd lovituri de magician din racheta sa, cînd Tecău întinde larg brațele pentru a cuprinde fileul, cînd Rojer servește atît de calm, iar Bopanna trimite ași ca o mitralieră? Cine?

Setul tuturor emoțiilor

Totul e pe muchie. Tecău și Rojer au început cu serviciul și, teoretic, au avantajul. Pentru ceilalți urma să fie presiunea de a egala mereu. Prima șansă de break apare pe serviciul lui Florin, la 2-1, trei game-uri mai tîrziu Horia revine de la 0-30. Vine și întîia minge de meci pentru cuplul româno-olandez, la 5-4, după un cros inspirat al lui Rojer, dar Mergea o anihilează imediat cu un as. Tensiunea e mare, consistentă, dar am mai spus asta, nu?

În total, au fost 10 game-uri albe în setul decisiv. Cînd se ajunge la 12-11, Florin reușește doi ași în game, dar face apoi dublă greșeală, a doua minge de meci de înfruntat, punctul se joacă parcă avînd sufletul în gît, Horia trece un slice de rever doar cîțiva centimetri peste fileu, Florin întoarce spre lung de linie, dar acolo e Rojer, care strecoară voleul în mijloc, imposibil de ajuns. Se încheie 13-11, după 3 ore și 22 de minute, dar doar decisivul a durat o oră și 12 minute!

Iarba zîmbitoare

La fileu, îmbrățișarea dintre Tecău și Mergea durează mai mult, se spun niște vorbe acolo, ca între prieteni. Horia merge pentru a patra oară în ultimul act de la Wimbledon, unde ajunsese întîia dată oarecum surprinzător în 2010, repetînd povestea alți doi ani la rînd. Acum, nimeni nu-i mai contestă valoarea, progresul, iar iarba londoneză ar putea fi tocmai locul potrivit pentru o frumoasă încoronare. Iar pentru Florin - cea mai bună performanță în turneele de Mare Șlem, semifinală, repetată. Londra le zîmbește celor doi români.

Confruntările dintre Horia şi Florin

13-11este scorul cu care s-a încheiat setul decisiv din semifinalele de la Wimbledon, dar şi scorul primul meci pe care l-au jucat împreună Tecău şi Mergea în Cupa Davis, cel cu Ecuadorul, cînd au adus un punct prețios României în barajul pentru Grupa Mondială

170.000 £și-au asigurat Tecău și Rojer prin calificarea în finala de dublu, învingătorii de acolo urmînd să primească 340.000

O nouă şansă

Horia Tecău s-a calificat ieri în cea de-a patra finală a carierei la Wimbledon. Pentru Jean-Julien Rojer este prima de Grand Slam. Ei îi vor întîlni pe învingătorii din meciul Jamie Murray/John Peers (M.Br/Aus, 13)-Jonathan Erlich/Philipp Petzschner (Isr/Ger). Românul a jucat în precedentele ultime acte la All England Club alături de Robert Lindstedt. În 2010, ei au pierdut în faţa lui Melzer şi Petzschner cu 1-6, 5-7, 5-7. Anul următor au fost învinşi de fraţii Bryan cu 6-3, 6-4, 7-6 (2). Iar în 2012 s-au înclinat în cinci seturi în faţa perechii britanico-daneze Jonathan Marray/Frederik Nielsen cu 6-4, 4-6, 6-7 (5), 7-6 (5), 3-6.