Articol de Luminiţa Paul, Roxana Fleşeru - Publicat duminica, 28 aprilie 2013 00:00 / Actualizat sambata, 27 aprilie 2013 22:46
Este întîia victorie într-un turneu ATP alături de bielorus, însă a doua a românului la BRD Năstase Ţiriac Trophy, după cea din 2012. A fost 4-6, 6-4, 10-6 în faţa lui Lukas Dlouhy şi Oliver Marach.
E 9-6 în supertie-break şi urmează la serviciu Max Mirnîi. Tribuna freamătă, a înghiţit pe rînd prafuri amare, apoi sucuri dulci, acum ce mai urmează? Horia clipeşte scurt, apoi strînge palmele pe mînerul rachetei pînă încep să-l doară. "Mi-am dorit ca Max să servească bine, să prind un voleu uşor şi să închid meciul şi turneul", spune românul zîmbind, la cîteva minute după încheierea finalei.
"Pe de altă parte, nu voiam să mă entuziasmez prea tare şi să încerc ceva nemaipomenit. Într-adevăr, Max a servit bine. Am ţinut lucrurile simplu şi a fost bine aşa. E minunat să concluzionezi turneul la tine acasă şi s-o faci cu o lovitură cîştigătoare".
Început împiedicat
La fel se întîmplase şi anul trecut, cînd, alături de Robert Lindstedt, Tecău a cucerit titlul la Bucureşti, tot el semnînd ultimul punct al meciului. Acum a fost mai dramatic, mai încins, mai emoţionant. Horia şi Max au început finala pe piciorul stîng, pierzîndu-şi serviciul în game-ul al cincilea. "Ne-am intrat greu în ritm", a explicat românul. "Ei au avut un plan care ne-a incomodat şi pe care l-au executat eficient". Cu avantajul acelui break, Dlouhy şi Marach au mers pînă la capătul primului set, apoi au luat avantaj şi în al doilea, 2-1, după ce Mirnîi şi-a cedat serviciul.
Era momentul ca alarma să sune ascuţit în urechile favoriţilor numărul unu şi chiar aşa s-a întîmplat. Rebreak-ul a venit imediat, apoi, după cîteva jocuri controlate, s-a ajuns la 5-2. "Am găsit împreună o cale de a reveni în meci, o contrastrategie", a detaliat Horia. Drama a continuat însă cînd s-a făcut 5-4, dar un retur direct cîştigător de dreapta în cross al lui Tecău a venit ca plasturele pe rana deschisă. Set pentru dublul româno-bielorus, urma supertie-break-ul decisiv.
Bucureşti, punct de pornire
Acolo toată lumea a respirat mai liber după primul minibreak. Apoi, emoţiile au fluctuat un pic, dar parcă n-avea cum să iasă rău. Ajungem la 9-6. Serveşte Max, iar Horia primeşte acel voleu simplu, cu care îngroapă mingea în zgura adversă. Imediat, împinge braţele în sus, cu un zîmbet imens pe chip. Mirnîi îi imită gestul, apoi se îmbrăţişează, pecetluind între tricourile transpirate un parteneriat care începe să meargă din ce în ce mai bine.
"Am stabilit: pentru noi, anul acesta începe de la Bucureşti", spune Max surîzînd. "Am jucat în faţa unui public incredibil, m-am simţit mai bine decît acasă pentru că acolo nu avem asemenea turnee şi asemenea sprijin din partea spectatorilor. Atmosferă minunată, iar Horia a jucat atît de bine încît cred că oricine ar fi fost partenerul lui, ar fi cîştigat aici. Asta ne dă încredere pentru ce urmează".
Superstiţia lui Horia
Anul trecut, după ce a cucerit titlul la Bucureşti cu Lindstedt, Tecău i-a dat trofeul unui prieten să i-l ţină puţin. Lucrurile s-au învîrtit în asemenea fel încît încă nu a reuşit să-şi recupereze cupa. Şi acum nici nu mai vrea, foloseşte acest gest ca pe un talisman. I-a dat lui Cosmin şi distincţia de anul acesta, să i-o păstreze alături de cealaltă, cei doi convenind ca Horia să intre în posesia lor abia după ce nu va mai cîştiga la Bucureşti.
"Cînd facem lucrurile cu energie pozitivă şi cu atitudine, sîntem foarte greu de bătut" (Horia Tecău)
14 titluri are acum Horia Tecău în palmares, dintre care unul cu Max Mirnîi, şi alte 13 finale disputate