Un zîmbet de Wimbledon » De pe iarbă pe zgură în cîteva zile, viață de profesionist care pregătește de acum hard-ul american cu gîndul la US Open

Horia zîmbeşte. Băiatul timid, cu cîrlionţi de abanos, care cucerea titlul la Wimbledon la juniori de două ori, în 2002 şi 2003, alături de Florin Mergea, şi-a împlinit visul. A pus la începutul acestei luni mîna pe trofeul celui mai prestigios turneu de Grand Slam şi la seniori. N-a fost uşor. Iarba londoneză l-a amăgit în trei ocazii. Finală după finală, umăr la umăr cu suedezul Robert Lindstedt, şi momentul fericirii tot nu venea. N-a renunţat să viseze şi timpul i-a dat dreptate. A trăit clipa emoției inegalabile lîngă prietenul său, olandezul Jean-Julien Rojer, după o finală în care fiecare părticică din sufletele lor a vibrat la maximum.

A trecut o săptămînă de atunci şi Horia tot zîmbeşte. "Sînt foarte fericit, mi-am îndeplinit visul. Pentru mine, a fost meciul suprem, după ce am jucat de trei ori finala. Mi-a plăcut de fiecare dată să fiu acolo, m-a durut că am pierdut de fiecare dată, dar acum visul mi s-a împlinit. Nici nu am stat să mă gîndesc la ceea ce am realizat. Mulţi mi-au spus că am făcut istorie, dar pentru mine înseamnă doar că mi-am îndeplinit visul de mic copil", spune campionul de la Wimbledon.

La fel ca Ivanisevici

Turneul de la All England Lawn Tennis and Croquet Club l-a fascinat încă din primii ani în care a descoperit magia sportului alb. "Nu-mi aduc aminte vreun meci anume de cînd eram copil, dar ştiu că urmăream cu sufletul la gură cînd juca Sampras. Am trăit din atmosfera acestui turneu, am fost la dineul campionilor cînd am cîştigat la juniori, dar momentul care m-a marcat a fost finala cîştigată de Ivanisevici în 2001. Şi el, ca şi mine, a pierdut trei finale înainte să ridice trofeul deasupra capului. Ne-am întîlnit anul acesta, chiar înainte de finală, şi mi-a transmis un mesaj de încurajare: Fourth time is lucky!", povesteşte Horia.

Simpaticul uriaş croat a avut dreptate. A fost cu noroc şi constănţeanul a trăit pe pielea lui sentimentul de a cîştiga la Wimbledon. Acolo unde visa să ajungă, în loja campionilor. "La dineul oferit la finalul turneului vin şi finaliştii, dar totul este despre cîştigători. Imagini, filmuleţe, discursuri, totul despre campioni. Am fost prezent cînd am cîştigat titlul la juniori, apoi la prima finală pierdută. La a doua, mi-a fost greu să mă mai duc. La a treia şi mai greu. Acum am fost primii care ne-am înscris pe lista participanţilor", mărturiseşte Horia.

Pe "panoul de onoare"

Dineul campionilor nu a fost singurul premiu de suflet. Trofeul a venit la pachet cu un loc pe "panoul de onoare" al turneului londonez, acolo unde sînt prezenţi toţi cîştigătorii, încă de la prima ediţie, din 1877. "Nu am apucat să-l văd, pentru că am plecat înainte să-l inscripţioneze, dar abia aştept să mă întorc anul viitor la Wimbledon şi să-mi văd numele acolo. Tabloul este fix în faţa vestiarelor şi îl vezi în fiecare zi. De cîte ori treceam prin faţa lui, mă uitam la 2010, 2011, 2012, anii în care am jucat finala. I-am şi spus lui Robert: hai să scriem un afiş cu numele noastre, să-l punem acolo şi să ne facem o poză", glumeşte constănţeanul.

S-a întors de la Londra cu trofeul în bagaje, dar nu a apucat să-şi facă singur vreun cadou care să-i aducă aminte de ediţia din acest an: "Pur şi simplu, nu am avut timp. De obicei, mergeam prin Londra, dar în acest an nu am mai ajuns. Am stat la Wimbledon, programul a fost aglomerat, pentru că am jucat şi dublu, şi la mixt, şi timpul meu s-a împărţit între meciuri şi refacere. Abia în ultima zi am mers la magazinul din incinta clubului şi am luat suveniruri pentru familie şi prieteni".

Acasă, în cantonament

Nici să sărbătorească triumful nu a avut prea mult timp. S-a întors repede acasă, la Constanţa, cu gîndul să joace pentru România în Cupa Davis, împotriva slovacilor. A mers direct în cantonament, alături de colegii săi, fără să treacă pe la casa părintească. Totul pentru a cîştiga cîteva ore, în care să se refacă după efortul de la Wimbledon.

"Nu am apucat să fac nimic acasă. Doar o baie în mare şi un sfert de oră pe plajă, într-o dimineaţă. În rest, multă agitaţie, solicitări din partea presei şi un program aglomerat la echipă. Pregătire, pentru că am schimbat rapid suprafaţa, de pe iarbă pe zgură, şi refacere. A fost o provocare, pentru că mi-aş fi dorit o pauză. Am avut o vară lungă, de succes, dar obositoare. Aş fi venit însă indiferent de situaţie", spune Horia.

N-a ieşit cum a sperat. Chiar el, campionul de la Wimbledon, alături de Mergea, a părăsit terenul învins. "Îmi place atmosfera de la Cupa Davis, îmi place să joc pentru ţară, iar scenariul era perfect pentru că eram la Constanţa, la Tenis Club Idu, locul unde am crescut. Rezultatul doare tare, pentru că ne-am dorit mult victoria", explică dezamăgit constănţeanul.

Vine vacanţa!

Fericit, dar obosit, Horia se pregăteşte de vacanţă. O săptămînă doar, pentru că se apropie sezonul de hard. "Nu ştiu încă unde merg, dar sigur va fi la soare, pe malul oceanului, la plajă. Vreau să mă deconectez, să mă liniştesc, să stau fără telefon. După o săptămînă de vacanţă, merg la Miami, unde mă întîlnesc cu Juls şi începem antrenamentele. Va fi şi un pic de vacanţă, pentru că este locul meu preferat. Am vorbit cu Juls, şi el era obosit, pentru că a jucat în Cupa Davis şi pleca acasă, în Curaçao. M-a invitat şi pe mine acolo, în mai multe rînduri, dar i-am promis că voi face o vacanţă în Caraibe şi Curaçao nu va lipsi din traseul meu", adaugă constănţeanul. Interviul s-a terminat şi Horia se ridică zîmbind. Este zîmbetul celui care şi-a îndeplinit un vis.

"Vreau să cîştig şi US Open!"

Următorul obiectiv e deja fixat pentru Tecău: după cucerirea Londrei vine New York-ul

- Horia, ce program ţi-ai stabilit pentru finalul acestui an?
- Începe sezonul pe hard şi vom participa la Washington, Montréal, Cincinnati, o săptămînă de antrenament la Miami şi apoi US Open. Vom încerca să ne păstrăm aceeaşi atitudine şi mentalitate. Anul acesta ne-au interesat în primul rînd turneele importante, în special cele de Grand Slam. De exemplu, în startul sezonului, ne-am concentrat pur şi simplu pe Australian Open şi am folosit turneele pe care le-am jucat înainte ca să antrenăm unele lucruri.

- La Paris aţi proceda la fel.
Da, înainte de Roland Garros, am jucat mai puţin la Roma şi Paris, apoi am mers la Nisa, unde am considerat o săptămînă de antrenament şi am făcut finala, chiar înainte de Paris. Dacă tratezi fiecare săptămînă cu acelaşi plan, tinzi să nu mai rişti şi joci mereu la fel, iar noi ne-am dorit o gamă variată de strategii. Este adevărat că, înainte de US Open, vom avea doar turnee puternice, dar vrem să cîştigăm şi, în acelaşi timp, să antrenăm unele lucruri. Trebuie doar să ştii cînd poţi face acest lucru.

- Care este obiectivul la New York?
- Clar, să cîştigăm, chiar dacă va fi extrem de greu. Pe lîngă fraţii Bryan, care vor juca acasă, sîntem trei echipe care au cîştigat turnee de Grand Slam în acest an. Au venit şi mulţi jucători de top de la simplu, mai ales că s-au mărit şi premiile. Este greu să joci împotriva lor, dar vrem trofeul.

"Mi-ar plăcea să urc pe primul loc"

- După Wimbledon, ţi-ai egalat cea mai bună clasare din carieră la dublu, locul 5 ATP.
- Un turneu de Grand Slam te ajută mult să urci în vîrf. Mi-ar plăcea să fiu numărul 1 în lume, iar lupta este deschisă după rezultatele din acest sezon. Sînt 4.500 de puncte puse în joc în următoarele patru turnee şi poate fi o şansă mare pentru noi, dar şi pentru celelalte două perechi cîştigătoare de Grand Slam, să-i detronăm pe fraţii Bryan.

- Împreună cu Juls, aţi urcat pe primul loc în Doubles Race.
- Sîntem ca şi calificaţi la Turneul Campionilor. Anul acesta vom schimba abordarea. Vor fi doar cîteva turnee importante, la Paris şi Viena, apoi ne vom concentra pe Londra. Anul trecut, am fost obosiţi pentru că am fost la multe turnee să adunăm puncte, dar de această dată ne permitem luxul de a ne selecta participările.

"Nu mă gîndesc la bani"

Victoria de la Wimbledon i-a adus lui Horia Tecău un premiu-record de 265.000 de dolari, astfel că sportivul în vîrstă de 30 de ani a adunat 2.786.531 de dolari din tenis în întreaga carieră. "Nu mă gîndesc la bani, ci îmi setez doar obiective sportive. Sincer să fiu, habar nu aveam cîţi bani primesc cîştigătorii la dublu. Sigur, sînt conştient că recompensa este pe măsură, dar pe mine mă interesează titlurile şi trofeele. Acel moment cînd cîştigi la Wimbledon este mai important decît orice sumă", spune constănţeanul.

Abia la anul

Înfrîngerea în fața Slovaciei, de week-end-ul trecut, înseamnă că România nu avansează în barajul pentru Grupa Mondială, dar nici nu mai are emoții legate de menținerea în Grupa I a Zonei Europa-Africa. Aici mai sînt de disputat întîlnirile Spania-Danemarca și Lituania-Ucraina, în perioada 18-20 septembrie, apoi se va face tragerea la sorți pentru ediția de anul viitor.