Medalii sub alte steaguri » Șase sportivi români care au cucerit lumea reprezentând alte țări

S-a născut la Iași, are 17 ani, iar zilele trecute a adus Italiei prima medalie individuală la Mondialele de ritmică din 1991 încoace. Bronz în finala de la minge. Între timp, i s-a alăturat Milena Baldassari, cu argintul de la panglică, însă premiera Alexandrei Agiurgiuculese rămâne. Ea a cucerit, cu echipa Italiei, încă un bronz la această ediție a CM, găzduită de Sofia.

Povestea fetei din Iași s-a spus și repetat în ultimele zile. Rămasă în grija bunicilor, după ce părinții au pornit să caute de lucru în străinătate, li s-a alăturat în cele din urmă în Italia. Până în 2011, a concurat pentru România, dar din 2015 a primit cetățeania italiană. Și alți 3 ani mai târziu, a izbutit să urce pe podiumul mondial.

În toată istoria participărilor la campionatele lumii, sub tricolor există o singură medalie, bronzul Irinei Deleanu în finala de la coardă, la Bruxelles 1992. Alexandra Agiurgiuculese nu este însă singura sportivă născută în România care a cucerit medalii sau a reprezentat la nivel înalt alte țări. Iată câteva exemple. 

Spre înălțimi în Germania

Anul 1988 i-a adus Alinei Astafei (foto) prima participare olimpică, pentru România, la Seul, concretizată în locul al 5-lea, dar și titlul mondial de junioare cu o performanță remarcabilă pentru o vârstă precoce: 2,00 metri la 19 ani. JO de la Barcelona au urcat-o pe treapta de argint a podiumului, Astafei aducând singura medalie a atletismului românesc la acea ediție. A mai concurat în 1993 pentru tricolor, încheind a 4-a Mondialele de la Stuttgart. Pe 1 martie 1995 a primit cetățenia germană. La timp pentru a participa la Campionatele Mondiale indoor de la Barcelona, programate între 10 și 12 martie. A înnodat firul performanțelor, cucerind titlul cu o săritură de 1,99 metri. În același an, devenea vicecampioană a lumii în aer liber, la Goteborg, iar în 1996 câștiga titlul european indoor, cu 1,98 metri. Ultimele medalii au venit în 1998, argint în sală și bronz în aer liber, ambele la întrecerile continentale. 

Pe podium olimpic și mondial

Boxerul Zoltan Lunka, născut la Miercurea Nirajului pe 22 mai 1970, a emigrat în 1991, iar în 1994 a primit pașaportul noii sale țări. A devenit campion mondial în 1995, la Berlin, la categoria muscă, iar la Jocurile Olimpice de la Atlanta 1996 a cucerit medalia de bronz. Imediat după JO a trecut la profesionism, ajungând în 2001 challenger la titlul mondial WBO la aceeași categorie muscă. Avea la acel moment 21 de victorii și o înfrângere. A pierdut însă meciul cel mare, încheindu-și astfel cariera. Ulterior, a devenit antrenor al loturilor germane de amatori, alături de Valentin Silaghi.

Campioană pentru Australia

Discobola Daniela Costian, născută la Brăila, în 1965, cucerea medalia de bronz la Universiada de la Kobe (Japonia) în 1985, cu o aruncare de 63,20 metri, promițătoare pentru o tânără de numai 20 de ani. Trei sezoane mai târziu, progresul ei era unul fantastic, stabilind pe 30 aprilie 1988, la București, un record național care stă în picioare și în ziua de azi: 73,84 metri! În 1990, a primit cetățenia australiană, repezentând apoi această țară în competițiile internaționale. Rezultatele s-au concretizat în bronzul olimpic de la Barcelona 1992, cu 66,24 metri, ea fiind atunci singura reprezentantă a Australiei medaliată în întrecerile atletice, și în argintul mondial de la Stuttgart 1993, cu 65,36 metri. A cucerit de 10 ori titlul național la aruncarea discului în Australia, stabilind în 1994 un record, 68,72 metri, care a rezistat 23 de ani, fiind bătut abia în august 2017 de Dani Stevens. Ultima ediție a JO la care a luat parte a fost cea de la Sydney 2000, când avea 35 de ani. 

A ales Grecia

Kalinikos Kreanga (foto), născut Călin Creangă, pe 8 martie 1972, la Bistrița, a început tenisul de masă la 7 ani, primul său antrenor fiind Gheorghe Bozga. În 1989, pe când participa la Campionatul European de tineret din Luxemburg, a ales să rămână acolo împreună cu tatăl său. Avea deja în palmares o medalie continentală pentru România, în 1998, la Paris, bronz la dublu mixt. Pe când se afla în Luxemburg, a primit o ofertă de a reprezenta Grecia, pe care a acceptat-o. A primit repede cetățenia, fiind minor, devenind astfel Kalinikos Kreanga, unul dintre cei mai valoroși jucători ai epocii sale. A cucerit pentru Grecia două medalii de bronz la Mondiale, extrem de prețioasă fiind cea individuală din 2003, două titluri europene, 7 medalii de argint și două de bronz. 

Succes cu mingea mică

Edith Matei, mezină între surorile Torok, a plecat din România imediat după Revoluţie. A semnat cu campioana Austriei, Hypo Viena, apoi a fost convocată și la echipa națională. De cinci ori cîştigătoare a Ligii Campionilor, ea a cucerit apoi bronzul olimpic cu Austria la JO de la Sydney 2000. Fost portar de la Rapid Bucureşti, Mihaela Ciobanu şi-a încheiat activitatea de jucătoare în 2010, dar apărând buturile "naţionalei" Spaniei. Neconvocările la reprezentativa României au făcut-o să o aleagă pe cea iberică, formaţie cu care a cîştigat argintul la Euro 2008.