EXCLUSIV VIDEO Cornel Buta, amintiri de la Rapid și de la un meci de poveste dintre Brașov și Inter: „Ronaldo se ștergea de transpirație cu tricoul meu, eu țineam de al lui ca să nu mi-l fure un suporter”

- Salut, Cornel! Îți mulțumesc că ai acceptat să ne vedem. Ce mai faci?
- Salut și îți mulțumesc de invitație! Ce să fac? Am o mică companie de transport aici, în Londra. Dar știi cum e aici cu companiile. Nu sunt ca în România. Un LTD e foarte ușor de deschis. Sunt propriul meu angajat. Cum ar veni, eu sunt și manager, și director, eu sunt și femeie de serviciu.

Rapid - Farul 1-1

Reproșul lui Hagi, după 1-1 cu Rapid: „Puteau să fie mai atenți”

- N-a fost simplu de la început, bănuiesc.
- Mi-a fost un pic greu, dar acum, după ce am învățat mersul și am văzut cum este, m-am pus pe picioare. Și mi-e chiar foarte bine. Ce pot să zic? În septembrie am făcut 4 ani. Pot spune că nu am avut o acomodare grea pentru că aveam aici prieteni, era și vărul meu, la fel și finul meu, care m-au ajutat. Am venit cumva la sigur.

- Ce făceai la început?
- Nu am început de jos, jos. Am lucrat într-un șantier. Bine, nu te gândi că am făcut o muncă fizică, m-a dus capul să știu să-mi aranjez treburile să fie OK. Însă am luat-o de jos, ca oricine.

- Ți-a fost greu departe de casă?
- E greu departe de părinți și fetița mea. Tocmai de asta merg lunar sau la o lună și jumătate să îi văd. Fetița face vacanțele cu mine și prietena mea. M-am obișnuit ușor și pentru că eram setat din cantonamente, de la fotbal, să fiu plecat des, departe de cei dragi. Am avut ucenicia făcută ca să zic așa. 

- Ești un tip sociabil, îți place să interacționezi cu oamenii?
- Mă obișnuiesc repede, sunt așa, mai vorbăreț. Mă împrietenesc repede, așa mi-am făcut viața mai frumoasă. Cine spune că e viața urâtă în Anglia... Viața e foarte frumoasă, trebuie doar să știi să ți-o faci frumoasă.

Cornel Buta a rămas îndrăgostit de Rapid

- Cu fotbalul ai terminat-o definitiv?
- Poate că în viitorul apropiat sau mai îndepărtat o să revin. Nu știu. Mă gândesc la o școală de fotbal, ceva. Cu siguranță că după ce voi realiza ceea ce doresc eu, pentru ce am venit aici, voi mai face și ceva pentru fotbal. E pasiunea mea de o viață și cred că asta știu să fac cel mai bine. Deși, cu timpul, după ce m-am lăsat, am învățat să fac și alte lucruri. Totuși, cred că la fotbal mă pricep cel mai bine, având în vedere și CV-ul meu.

Peste 10-15 ani, am de gând să mai fac ceva pentru fotbal. Nu știu dacă direct implicat sau din postura de comentator. Sau poate vicepreședinte pe undeva. Mă gândesc și la o grupă de juniori. Totul din plăcere, pentru că nu poți face bani din chestiile astea. 

- Cornel Buta

- O perioadă ai încercat și impresariatul.
- Da, dar acum, din ce am văzut, nici acest domeniu nu prea mai merge. Nu mai sunt banii care erau altădată în fotbal. Nu se mai dau comisioanele de altădată. E mai greu, nu știu ce o să fie. Poate voi alege să fiu comentator sau ceva în media. Pentru că până la urmă și voi faceți parte din fotbal. Nu știu ce-mi rezervă viața, vom vedea peste câțiva ani cum sunt și atunci voi lua în calcul ceva.

- Te gândești să rămâi aici?
- Până acum jumătate de an nu prea luam în calcul asta, acum sunt 50/50. Am cunoscut-o pe prietena mea aici, ne înțelegem foarte bine și ea își dorește să rămână aici. Eu nu prea îmi doresc, pentru că nici părinții mei nu vor asta, la fel și copilul meu. Poate vom ajunge la un numitor comun. 

- Fiica ta ce părere are?
- Dacă fetiția și-ar dori să vină aici la facultate... Acum are 14 ani. OK, acum zice că-și dorește, nu știm ce o să fie peste 4 ani. O să iau în calcul totuși să iau o casă aici. Dacă mă ajută Dumnezeu, cam asta îmi doresc.

- De fotbal mai ai timp?
- Mă mai uit, îți zic sincer. Chiar urmăresc cu interes Rapidul și pe Adi Mutu, mai ales că am fost colegi. Chiar am încredere în Rapid, nu doar pentru că a avut un început bun. O să se bată la campionat, așa cred eu. Plus că are o stabilitate financiară prin venirea domnului Șucu. Iar Adi își pune în practică ideile foarte bine. 

- Te așteptai să fie un antrenor bun?
- Spre surprinderea mea, e unul dintre puținii care au avut rezultate imediat după ce au venit din iarbă. Și la U21, și la Rapid. O să facă o figură frumoasă. Punctele se adună ușor, ușor. Și Farul cred că o să se bată.

Cornel Buta: „Eram stelist, dar...”

- Nu ți-am zis nimic și te-ai aprins cu Rapidul. Ți-a rămas în suflet!
- Rapidul mi-a rămas acolo, este ceva ce n-ai cum să explici. Nu știu, e ceva aparte. Asta deși echipa mea de suflet în copilărie era Steaua. Însă odată ce ai intrat și ai jucat pe Giulești, nu ai cum să mai tratezi asta. E o boală! Un fenomen, nu ai cum să fii altfel. E un virus pe care l-ai prins și nu mai scapi de el. Nu ai cum pentru că e toată lumea aia în tribună. 

- Știi că se spune că e „farmecul vieții”.
- Rapidul e un spirit. N-am niciun regret că am ales Rapid după ce am fost la Dinamo. De fapt, nu regret nimic din carieră, sunt tipul asumat. Dacă am greșit, mi-am asumat greșeala.

Țin legătura cu mai mulți dintre foștii fotbaliști. Cu Paraschiv sunt cel mai apropiat, deși n-am fost colegi. Mai țin legătura cu Buga, cu Rică Neaga și Izvoranu. 

- Cornel Buta

- Spune-mi momentele care ți-au rămas la suflet din carieră.
- Golul cu Galatasaray de pe Giulești, când am făcut 1-1. A fost un amical și ne-a condus Galata. Am intrat după pauză și am dat gol. E unul din momentele frumoase pentru mine. Și cel când am făcut schimb de tricouri cu Ronaldo, pe când jucam la Brașov. 

- Mai ai acel tricou?
- Îl am, e singurul pe care l-am adus cu mine în Anglia. Am multe acasă, dar doar pe ăsta l-am luat cu mine. Nu știu de ce, așa mi-a venit.

- Apropo, cum a fost atunci să joci împotriva marelui Inter Milano și a celui poreclit Il Fenomeno?
- În timpul partidei n-am vorbit nimic cu el. S-a terminat meciul și la început nici nu m-am gândit să fac schimb. Au trecut câteva secunde și m-am uitat în dreapta, l-am văzut pe Ronaldo. Atunci am realizat și am făcut un sprint mic, așa, până la el. Aveam eu viteză, dar nu am alergat prea tare. Așa, o alergare ușoară. L-am rugat și mi-a zis că face schimb. 

- Și ați făcut.
- E adevărat că el se ștergea de transpirație cu tricoul meu, iar eu țineam bine de-al lui că venise unul la interviu să mi-l fure. Un suporter. Îți dai seama că s-a făcut caterincă după aceea cu colegii. Făceau mișto de mine că m-am dus în sprint la el, că ei n-au avut nicio șansă, că eu sunt bun la viteză și i-am dat tare să-l prind. Am fost mândru totuși! Am și tricoul lui Cordoba, îl am și pe al lui Hagi, care a fost idolul meu.

Puteam fi mai sus în carieră, dar am avut și neșansă. Când nea Mircea ne-a adus la Rapid pe mine și pe Buga, a plecat imediat. Acolo s-a rupt puțin echilibrul la mine. Sunt însă mândru de ce am făcut în carieră. 

- Cornel Buta

FC Braşov - Inter (0-3) » Echipele de start

• Au marcat: Ventola '14, '79, Guly '36

FC Braşov: Dossey - C. Buta, Bodea (C), Moldovan, Petre, A. Ghindaru (Sandor) - D. Isăilă, V. Ghindaru, Stere - R. Dani (Onofraş), Iorga
Rezerve: Arcanu (GK), Sandor, Badea, Onofraş, Sarmasan, Cocan, Andrasi
Antrenor: Adrian Harlab

Inter: Toldo - Vivas, Córdoba, Materazzi (Simic), Gresko - Zanetti (C), Emre Belozoglu (Seedorf), Dalmat, Guly - Adriano (Ronaldo), Ventola
Rezerve: Fontana (GK), Kallon, Ronaldo, Seedorf, D. Simic, Di Biagio, Cauet
Antrenor: Hector Cuper

Stadion: Silviu Ploesteanu (Brasov)

Cornel Buta: „Azi e doar despre bani”

- Ce simți când te uiți la fotbaliștii de azi?
- E diferență mare! Și noi ne distram, și noi ieșeam în cluburi, mai făceam un șpriț ca toată lumea. Totuși, când intram pe teren parcă se vedea altceva. Fotbaliștii de azi, le cer scuze pentru că e urât să vorbesc despre ei, nu mai au dorința noastră.

- Era mai multă pasiune înainte?
- Azi totul se rezumă la bani. La noi erau luni bune în care nu eram plătiți sau luam primele la 5-6 luni, însă când era derby, mâncam pământul! Se uita că nu am luat bani. Azi accentul e pe bani, deși diferența de valoare e mare. Asta se reflectă și în rezultatele naționalei.

- Ai jucat în Ucraina într-o perioadă „romantică” să-i zicem, ai luat bani la pungă?
- Se povestește asta despre Ucraina, e adevărat, se luau banii la sacoșă. Din păcate, n-am avut norocul ăsta. Am prins o echipă care nu prea avea bani. Exact când am plecat eu de acolo a venit un patron și le dădea pungi cu bani. A rămas Izvoranu și a prins prime de 25.000 de dolari sau chiar de 30.000. Eu nu am prins momentul ăla, ba chiar am renunțat la niște bani ca să vin în țară să joc. Aveam vreo 7-8 luni restante.

Povestea autogolului cu Craiova

- Cornel, dacă scriu numele tău pe Google, primul video care apare este un autogol de poveste.
- Ha, ha! Da! Toată lumea îmi zice asta, toți mă întreabă numai de autogol. Dar și că am dat un gol cu călcâiul, la Iași. Dacă îți mai aduci aminte. La ăla de ce nu vă uitați? Dar știi cum e... Ce e rău e mai vizibil. Toată lumea se leagă de acel autogol.

- Cum a fost? Ne poți descrie ce ai trăit?
-  Am simțit că mi se lasă tot cerul în cap. Că nu mai e loc între cer și pământ. De fapt, venea un jucător al Craiovei, nu mai țin minte cine era, și a băgat alunecare. Intenția mea a fost să degajez în el, dar să nu-i dau în picior că era riscul să intre mingea în poartă. Așa m-am gândit și apoi am lovit mingea cu interiorul în loc să îi dau cu șiretul. A fost un autogol frumos. Norocul meu că la 3 zile și-a dat și Vasluiul un autogol frumos cu capul și nu s-a mai vorbit despre al meu.

- Te-a acuzat cineva atunci?
- Nimeni! Am avut noroc cu nea Ionuț Popa, Dumnezeu să-l ierte!, că a dat-o în caterincă la vestiar și ne-a zis că lui îi plac jucătorii care dau goluri frumoase, chiar dacă sunt la noi în poartă. A încercat cumva să mă ajute, și-a dat seama că a fost o eroare. Se poate întâmpla oricui. Mi-am apărat mereu corect șansele, la orice echipă. Nu poate spune nimeni nimic despre mine. Mi-am făcut datoria peste tot. N-am făcut niciun blat în viața mea, deși pe vremuri se mai făceau între președinți.

- Ai jucat în vreunul?
- Mai știi celebrul Brașov - Bacău, cu domnul Sechelariu? Pot să zic că așa a fost. A fost decizia dată către toată echipa, să facem într-un anumit fel. Însă nu a venit nimeni la mine personal să vând vreun meci.

Cornel Buta: pozne cu Popa și gripa aviară

- Ai amintit de Ionuț Popa, dă-mi una bună cu el!
- E una de top, când a venit Bâlbă la antrenament cu mașina aurită. Iar domnul Popa, ca să-l scoată cumva pe el din prostiile pe care le făcea, peste două zile a venit și el cu mașina aurită. Și ne-a zis: „Uite, am făcut-o! Așa-i că e frumoasă?”. Deși el o făcuse doar ca să-l scoată pe Bâlbă de miștouri. 

- Era un tip care știa să se facă plăcut.
- Sunt multe povești cu nea Popică, era un antrenor extraordinar, știa să facă atmosferă cum nu mulți pot. Ne unea ca pe o familia, așa treci și peste lipsa banilor sau peste alte probleme. Cu el chiar am avut rezultate, eram o familie.

- Glumind puțin, ai scăpat de gripa aviară? :)
- Ha, ha! N-am avut nicio gripă aviară. Te referi la problema cu domnul Grigoraș. Uite, a fost așa. Cum stau cu tine și dau interviu acum, am dat și atunci. Eu am o alergie la variațiile de temperatură. Ieșisem de la vestiar și am tușit. O singură dată! La interviu. Din răutate, s-a montat nu știu cum și a apărut că am tușit de mai multe ori. A fost o chestiune politică. M-am dus la doctor, la boli infecțioase, și mi-a zis că n-am nimic.

- Te panicaseși!
- Păi, aveam fetița acasă, avea 8 luni. Voiam să știu dacă e ceva, pentru că nu voiam să merg la ea. Mi-a zis să mă duc acasă liniștit că nu am nimic, era o răceala ușoară ca oricare alta. A doua zi m-am dus la antrenament, dar domnul Grigoraș mi-a zis că nu mă primește, că am gripă aviară, că infectez jucătorii. 

- Deranjai...
- Ulterior s-a aflat că, de fapt, eu eram jucătorul care își striga mereu nemulțumirea. Când stăteam toți în vestiar, eu spuneam ce ne supără pe toți. Eram incomod. Pentru că unii jucători, de genul ăsta, nu sunt acceptați. Cei care vorbesc, dar eu mă bazam pe mine, știam că-s bun și nu avea motiv să mă înlăture. Chestiunea a fost una politică, așa s-a tot întâmplat acolo când cineva s-a trezit să vorbească.

- Dinamo? Ce părere ai?
- Nici acum nu-mi vine să cred și nici nu știu ce o să se întâmple. Mi-e tare frică să nu se desființeze! E grea de tot situația în care sunt. E totuși un brand... Nu vorbim despre o echipă oarecare, care s-a înființat alaltăieri. Mai degrabă câștigă Rapid campionatul decât Dinamo Liga a 2-a, atât de grea e situația la ei. Nimeni nu și-ar fi imaginat-o pe Dinamo în situația asta.

CV Cornel Buta

• s-a născut pe 1 noiembrie 1977, la Vaslui 
• în perioada 1996-2011, a evoluat la FC Brașov, Dinamo, Rapid, FC Național, Volin Luțk, Pandurii și Poli Iași 
• are 227 de meciuri în Liga 1 și 11 goluri 
• are în palmares două titluri, două Cupe și o Supercupă a României

Citește mai multe articole din Liga 1:

Adrian Mutu, după ce Rapidul a fost aproape să doboare liderul: „Am arătat că suntem o forță! Nu mulți reușesc asta cu Farul”