REMEMBER GSP Costel Câmpeanu, amintiri spectaculoase din Divizia A: pumnul în gura lui Vlădoiu și povești cu Dănuț Lupu: „Cumpăra de 1.000 de dolari, dar trebuia «să dea cu jula» măcar la o gumă”

• Publicăm în premieră pe GSP.ro articole speciale care au apărut doar exclusiv print, în ediția tipărită a Gazetei Sporturilor, în perioada 2013-2015.
• Materialul a apărut inițial în ediția print a Gazetei Sporturilor din ianuarie 2004

„Tată, ne vedem în faţă la hotel Moldova, ăla de cade pe tine în centrul oraşului!". După un sfert ceas, bate în geamul maşinii un tip care zâmbeşte cu gura până la urechi şi-şi adăposteşte figura de rafalele de vânt sub un cozorc generos. 

E Costel Câmpeanu, portarul cu cele mai multe prezenţe în L1, 470, locul 5 all-time, după Dănciulescu, Ştefănescu, Ispir şi Boloni. Controversată, savuroasă şi generoasă, cariera lui se învârte pe axa Bacău - Dinamo - Ceahlăul - FC Naţional - Bistriţa, între meciuri formidabile şi gafe memorabile în folosul celebrei Cooperative. 

Vizita lui Lucescu în vestiarul Bacăului

Iar Câmpeanu, fan declarat al „câinilor", porneşte cu momentul Dinamo. „Îmi venea să sar în sus în vestiarul Bacăului când nea Mircea Lucescu a intrat la noi după un meci din iarna lui '88 şi mi-a zis să fiu pregătit, că în câteva săptămâni trebuie să vin în Ştefan cel Mare", spune şi acum fostul portar cu entuziasm.

A nimerit însă în „Groapă" peste Stelea, a prins şi traseul memorabil pînă în semifinalele Cupei Cupelor, cu eliminarea dramatică în faţa lui Anderlecht ('90), dar duelul cu Bogdan l-a lăsat mai mereu pe banca de rezerve: 

„Am prins totuşi înainte de Mondialele din '90 un set de vreo 11 etape în care nea Mircea m-a folosit pe mine. A trebuit să ducem în spate o diferenţă de numai un punct faţă de Steaua. Am reuşit, fiindcă aveam o trupă formidabilă. Băteam cu 6-0, 7-0, se dădeau deja prime speciale dacă învingeam mai mult decît 2-0!".

„După ce-am luat eventul cu Dinamo în '90, a urmat o petrecere ca-n filme. Mihăescu se urcase pe masă să cînte, băieţii au venit lîngă el să danseze. M-am băgat şi eu într-un colţ, dar, din cauza aglomeraţiei de pe masă, am căzut! S-a rîs copios!"
Costel Câmpeanu

„Venea jetul pe tine dacă te împotriveai!"

Nu se fereşte apoi să intre în subteranele vechii Cooperative. „Nu mai e nici un secret că Dinamo şi Steaua aveau sateliţi în campionat cu care încercau să-şi asigure supremaţia. Iar la Bistrița, da, domne, erau reciprocităţi, până au început unii să dea ţeapă, când simţeau că au un loc mai bun în campionat. De aici a venit şi fraza lui nea Jean că nu mai există conducători de onoare", punctează Costel.

Apoi, cu glas scăzut, vine cu detalii: „Nu-mi convenea să iau goluri uşoare, mai ales că la un moment dat eram şi în vizorul naţionalei. Dar înghiţeam, ştiam cum e treaba. Venea jetul pe tine dacă te puneai contra vântului! Mai strigam la stoperi: «Băi, puneţi şi voi de un penalty! Chiar vreţi să mă fac de râsul râsului?». Nu preau voiau! Mai scoteam şi eu câte o minge, două, na! Dar era urât! Numai eu ştiu ce era în sufletul meu! N-a fost bine pentru fotbalul românesc".

„Gică Burleanu, cu care am jucat şi la Bacău, şi la Piatra, era un băiat foarte muncitor. Ştia că n-are talent, dar se antrena pe rupte. Nu mă aşteptam ca fiul lui, Răzvan, să candideze la FRF"
 Costel Câmpeanu

„L-am driblat de două ori pe Batistuta!" :-)

Există însă şi contraexemplele: „După ce «am furat-o» de câteva ori, am început să punem piciorul în prag. «Bagi copiii data viitoare, eu nu mai pun osul la din astea!». Şi nu uitaţi că Bistriţa a avut prezenţe onorante în cupele europene: am bătut Zaragoza, Montpellier, Brescia, Lille! Iar Fiorentina abia ne-a învins cu 1-0. L-am driblat pe Batistuta şi la tur, şi la retur, de m-a luat la înjurături! Acolo s-a văzut ce trupă avea Gloria".

„Cu Mişa Klein am stat împreună un an la hotelul clubului, alături de neveste. Eram nedespărţiţi, mă lua peste tot cu el, ne-a legat o prietenie imensă. Îmi plăcea gîndirea lui. Cînd vorbea în vestiar, cam toţi îl ascultau, deşi căpitanul era Ando" 
Costel Câmpeanu

 „Sînmărtean a crescut sub ochii mei la Bistriţa. Un copil cu bun simţ şi cu o situaţie familială grea atunci. M-aş bucura să-l văd acum la Steaua, dar am dubii că ar mai face faţă în Champions League la vîrsta lui" 
Costel Câmpeanu

11 ania fost Câmpeanu căpitan de echipă la Gloria Bistriţa, unul dintre cei mai longevivi purtători de banderolă din fotbalul românesc

„M-am ridicat și i-am ars un pumn în gură lui Vlădoiu!" :-)

Câmpeanu n-a fost un colecţionar de eliminări, dar două dintre cartonaşele roşii le ţine minte cu lux de amănunte. Ambele la clinciuri cu Vlădoiu.„Burebista": 

„Când jucam contra lui Jean, parcă-l vedeam pe naiba! Dar în oraş eram amici. Prima dată m-a fraierit la un meci cu Rapidul. Am ieşit să-l blochez la marginea careului, s-a băgat în mine şi arbitrul m-a dat afară. Apoi, cu Steaua, la o centrare a lui Ilie Dumitrescu, a atacat colţul scurt şi m-a pleznit cu piciorul în gură! Eu, ca tăntălăul, în loc să stau jos să-i dea numai lui roşu, m-am ridicat şi i-am ars un pumn în cap. Am plecat amîndoi la vestiare!".

„Îmi venea să fug cu banii lui Ando!" ;-)

Toamna lui '89, Câmpeanu abia ajunsese la Dinamo: „Mi-a fost ruşine să vin în Bucureşti cu Dacia mea răpciugoasă. Iar banii primiţi la instalare pentru maşină îi investisem în casa din Bacău. M-au surprins însă băieţii când soseam cu tramvaiul la antrenament. Ando, căpitanul echipei, m-a luat la rost: «Moldovene, eşti nebun?!». M-a invitat la el, a deschis un şifonier cu bani, de mă gândeam să-i scap una şi să mă tirez! :-) Mi-a dat 100.000 de lei şi mi-a zis să comand la Piteşti o maşină albă! I-am returnat suma în doar două luni, că începuse să curgă cu dolari! «Ai văzut, prostovane!», mi-a servit-o Ando. Un băiat de zahăr! M-a pus pe direcţie!".

„Lupu, un simpatic golănaş cleptoman"

Scenele cu Dănuţ Lupu sînt rupte din filmele cu hoţii şi vardiştii: „Superfotbalist, dar neserios şi golănaş de Galaţi! La turneul făcut în Cipru în decembrie '89 nu s-a mişcat din sălile cu jocuri. Altădată ne-am pomenit în cameră cu un casetofon ciordit de Dănuţ. «Ce să le fac, nene, dacă nu sunt atenţi?!». Cumpăra de 1.000 de dolari, dar trebuia să dea cu jula măcar la o gumă! În Olanda, la rugămintea lui Lucescu, am pus la un moment dat toţi băieţii diurna, câte 150 de dolari, să plătim să-i dea drumul din arest lui Lupu. Făcuse altă trăznaie".

 „După semifinala cu Anderlecht din '90, m-au făcut căpitan. Tremura carnea pe mine când stăteam cu mâna pe drapel şi-mi cânta imnul! Era caterincă mare în vestiar cu gradele astea, dar în bâză rău era luat Lupu, că pe el au putut să-l facă doar sergent. N-avea studii!"

Costel Câmpeanu

„Lasă grătaru' că te plătesc!"

Un detaliu despre cum l-a convins Hizo să vină la Ceahlăul, în '99: 

„Nea Vio mă ştia de la Dinamo, unde era «secund». M-am trezit într-o seară cu un telefon de la el, în timpul vacanţei din intersezon. Eram la un grătar. «Hai să mă ajuţi, Costele!». «Da' ce, nea Vio, ai bagaje de cărat!», m-am făcut că nu înţeleg. «Lasă vrăjeala, hai că vreau să jucăm în cupele europene! Uită de concediu, te plătesc!». Am mers la Piatra, le-am zis că nu sunt un zmeu să câștige tot cu mine, dar au acceptat condiţiile. Şi am ajuns să jucăm cu Juve în Intertoto!".

CV Costel Câmpeanu

Data naşterii: 14.05.1965, Bacău

A jucat la Viitorul Gheorgheni ('86-'87), FCM Bacău ('87-'89), Dinamo ('89-'91), Bistriţa ('92, '94-'05), Progresul ('93), Ceahlăul ('93-'94, '99)

A antrenat Aerostar ('05-'06), Pambac ('08-'10), LPS Bacău ('11-prezent)

A evoluat în cupele europene cu Dinamo, Bistriţa şi Ceahlăul

Palmares: titlul ('90), Cupa României ('90)

Citește și: 

Caietele lui Marian Ivan, colegul de cameră al lui Gică Hagi la CM 1994; „Puteam să fiu gazetar!” + amintiri de la Steaua, Dinamo și din China