Articol de Remus Dinu, Andrei Furnigă (video) - Publicat luni, 11 noiembrie 2024 22:23 / Actualizat marti, 12 noiembrie 2024 07:42
La 17 ani de la dispariția lui Nicolae Dobrin, unul dintre cei mai mari fotbaliști români ai tuturor timpurilor, Gazeta Sporturilor a mers la Pitești pentru a vorbi cu doi dintre foștii coechipieri ai „Prințului din Trivale”. Au răspuns demersului Viorel Moiceanu, cel poreclit „Arma Secretă”, și fostul coleg de cameră al „Gâscanului”, Aurel Ancuța. Cei doi foști atacanți ai Argeșului, ambii campioni cu gruparea din Trivale, au rememorat diverse episoade cu Dobrin, geniul care a rămas cu un regret profund, absența de la Mondialul mexican din '70.
În urmă cu 17 ani, pe 26 octombrie 2007, lumea fotbalului românesc își lua rămas bun de la unul dintre fotbaliștii săi simbol, inegalabilul Nicolae Dobrin, geniul înnăscut descoperit de Leonte Ianovschi pe „Maracana” piteşteană, maidanul istoric din urbea argeșeană.
Răpus de un cancer pulmonar la doar 60 de ani, Dobrin a lăsat o moștenire incomensurabilă la Pitești și nu numai, excelența Gâscanului fiind în continuare o sursă de inspirație pentru generațiile tinere.
Mexico '70, o rană deschisă. O partidă de poker cu nucleul Dinamo, fatală?!
Pentru „Prințul din Trivale”, Mondialul mexican din 1970 a însemnat cea mai mare deziluzie a carierei, selecționerul Angelo Nicolescu luând decizia de a nu-l utiliza nici măcar un minut. Iubitorii fotbalului au ratat, astfel, șansa de a vedea un istoric duel între Pele și Dobrin.
Unul dintre cei mai mari fotbalişti români ai tuturor timpurilor, Nicolae Dobrin a trăit cel mai greu moment al carierei sale la Guadalajara, fiind nevoit să urmărească din tribună toate cele trei jocuri ale „tricolorilor”. Antrenorul Angelo Niculescu a refuzat să îl folosească pe motiv că „Magul din Trivale” nu s-ar fi pregătit corespunzător, acuzând căldura și condițiile din Mexic.
După Mexic n-am mai discutat cu Dobrin pe subiectul nefolosirii sale. El ştia că eram un tip mai sever, plus că acolo el ar fi trebuit să se dăruiască total. Doar nu era să stau toată ziua să mă rog de el, în detrimentul celorlalţi. Se plângea mereu că e cald. I-am zis: «Dobrine, fotbalist cu umbrelă nu s-a născut!».
- Angelo Niculescu, selecționerul României la CM 1970
La mai bine de cinci decenii distanță, absența lui Nicolae Dobrin de la Guadalajara provoacă în continuare dezbateri pro și contra, în special în rândurile „veteranilor”. De-a lungul timpului, nu puține au fost anecdotele din folclor legate de motivele reale pentru care „Pară” - cealaltă poreclă a lui Dobrin - n-a prins vreun minut în Mexic. S-a vorbit inclusiv despre un presupus complot dinamovist (reconstituirea Gazetei + alte dezvăluiri, AICI), orchestrat după ce Dobrin i-ar fi luat o sumă consistentă la poker lui Radu Nunweiller - 4.000 de mărci şi 9.000 de dolari.
Fragmente ale acestei povești îi aparțin chiar lui Dobrin şi au fost făcute publice în vara lui 2007, cu câteva luni înaintea morţii lui, în publicaţia piteşteană „Arena”, al cărei preşedinte a fost.
Gicu Dobrin era la fel de bun la poker cum era şi pe teren şi nimeni nu-i putea lua banii, nici măcar Radu Nunweiller, care era ahtiat după poker.
- Alexandru Boc, în 2007
Fostul confident al lui Dobrin vorbește despre „certuri cu cei de la Dinamo, i-a cam lăsat fără bani”
Aurel Ancuța, 66 de ani, campion cu FC Argeș în 1979, cel care i-a fost coleg de cameră lui Nicolae Dobrin, a evocat chiar acest aspect în interviul acordat deunăzi Gazetei.
„Vă spun și eu ce am auzit, adică ar fi doar supoziții... Mai multe certuri cu cei de la Dinamo, că au mai jucat niște partide de poker și i-a cam lăsat fără bani și de aici ar fi plecat totul.
El era un tip... Se consuma dacă vedea că nu era băgat în seamă, dădea totul la o parte, nu-l mai interesa. Era un fotbalist care a trăit pentru fotbal și a murit cu fotbalul în suflet”, a spus Relu Ancuța, fost atacant cu 150 de meciuri și 25 de goluri în prima ligă.
Acesta i-a făcut o caracterizare maiestuoasă lui Dobrin:
„Am fost și coleg de cameră cu el... Era un băiat deosebit de modest! Discutam în cameră despre mai multe probleme, nu doar despre fotbal. Când intra pe teren, ziceai că este argint viu, un «bijutier», să zic așa.
Nimeni nu putea să-i ia mingea de la picior, avea o continuitate în a avansa cu mingea pe teren, cu ritmul pe care el îl avea... Știa de dinainte unde se duce Doru Nicolae, unde se duce Radu Troi, unde se duce Radu II. Toți jucătorii care au crescut au crescut datorită lui la FC Argeș. I-a făcut mari, mai mari decât puteau să fie. O valoare cum astăzi nu mai vedem!
Peste ani, convingerea mea a fost că Dobrin putea să joace, dar a fost o închistare cu iz de nedreptate. Total nedreaptă e aprecierea că ar fi avut ceva cu el jucătorii de la Dinamo. Din contră!
După Campionatul Mondial din Mexic, el a declarat că nu va mai veni la echipa națională. Cel care s-a dus împreună cu Mircea Angelescu la Pitești pentru a-l aduce înapoi la echipa națională am fost eu. Adică grupul Dinamo. Sunt multe răutăți care continuă și după decenii și e păcat că martorii de acolo nu sunt ascultați.
- Cornel Dinu în iunie 2020, la „Digi Sport Special”
Moiceanu dezvăluie ce i-a spus Dobrin după ce a răpus Valencia: „Ia tricoul, e cel mai de preț!”
Viorel Moiceanu, omul care înscria golul victoriei în fața Valenciei lui Mario Kempes, le-a vorbit la rândul său reporterilor GSP despre viața și cariera lui Nicolae Dobrin:
„Când am ajuns la FC Argeș, să joci cu Dobrin sau lângă Dobrin era cea mai mare satisfacție, cea mai mare plăcere a unui om care venise din Divizia C, de la Dacia Pitești!
Acest Dobrin n-a fost niciodată contra jucătorilor noi și contra celor care voiau să joace la FC Argeș. Era atât de bucuros că au venit jucători noi la echipă și noi speranțe care să-i ajute să câștige campionate și trofee... Era un om fenomenal! Nu știu dacă vreodată ați găsit vreun prieten adevărat [precum Dobrin]!
După ce Mario Kempes mi-a dat tricoul lui, Dobrin mi-a zis: «Bravo, bă țărane, ia tricoul, pentru că e cel mai de preț!». A fost plăcerea lui, mai ales că dădusem golul doi și bătusem Valencia, care pe vremea aceea era cea mai titrată echipă din Spania”, a povestit Moiceanu.
În Mexic, cred că a fost un moment mai delicat și pentru el, și pentru delegație. Acolo nu toți jucătorii puteau să reziste
La un meci de antrenament, Angelo Niculescu i-a spus lui Dobrin să dea mai repede drumul la minge, iar Dobrin i-a zis că «ce să mai dau drumul la minge, că abia mai stăm în ghete». Pe Gică l-a interesat mai puțin prezența în antrenamente.
- Cornel Dinu, despre Nicolae Dobrin
3 titluride „Fotbalistul român al anului” în ancheta Gazetei Sporturilor a câștigat Nicolae Dobrin, fiind considerat unul dintre cei mai buni fotbaliști români ai tuturor timpurilor
Emeric Dembrovschi a înaintat altă variantă: climă potrivnică, nu polițe la poker
În 2022, la GSP Live, Emeric Dembrovschi, atacantul naționalei României la Mondialul din 1970, a explicat propria variantă pentru care Nicolae Dobrin nu a evoluat la competiția din Mexic.
„Sunt numai vorbe că nu a fost acceptat de un grup de jucători. Era întotdeauna bine primit la echipa națională. S-a discutat că dinamoviștii nu-l agreau, dar nu e adevărat. Eu spun altă variantă, pe care am văzut-o eu. Nu a fost vorba despre viața extrasportivă sau despre faptul că s-ar fi certat cu cineva.
Când am fost în Brazilia în '69, aerul era umed. Am pus pe umeraș cămășile de nailon, iar când le scoteam din șifonier curgea apă din ea. Era umezeală. Eu nu am putut nici să respir, nici să joc, nici să alerg. Când am ajuns în Mexic, era un aer pe care l-am suportat.
Alergam de nici nu transpiram, erau 40 de grade și soarele bătea direct în cap. Răducanu, Dobrin au avut probleme cu clima. Jucam cu o echipă de juniori la Guadalajara, eram conduși cu 0-2 la pauză, iar Angelo Niculescu i-a scos pe Răducanu, Dobrin. Dobrin nu s-a aclimatizat. În amicale a jucat mereu.
Rezultatele din amicale nu dădeau speranțe. În prima repriză eram conduși, iar în repriza secundă remontam rezultatul. Am ajuns la începutul Mondialului, cu Anglia, iar Angelo a zis: «Asta e echipa care a dat rezultate, cu ea jucăm»”, a spus fostul atacant.
El dacă nu juca, nu mai era interesat. Și dacă asista la un joc de cărți și el nu intra să joace, pleca de acolo. În primul rând a avut un mic conflict la dus, deoarece în avion a băut whisky pentru a trece peste frica de zbor. Când a ajuns acolo, el s-a simțit neglijat. A plecat să se plimbe și nu i-a spus nimeni că este o ședință cu antrenorii. A lipsit, iar la întoarcere l-au certat că nu a fost prezent. Seara a fost din nou ignorat la antrenament și el mereu își găsea refugiul la bar, acolo îl găseai. A fost lăsat să greșească. Trebuia gestionată altfel situația. El nu suporta să fie certat, nici nu se întorcea dacă auzea că cineva țipă la el.
- Viorel Kraus, la GSP Live, în 2020