Articol de Mihai Mironică - Publicat vineri, 29 noiembrie 2024, 13:23 / Actualizat vineri, 29 noiembrie 2024 13:24
FCSB n-a mai trăit o asemenea campanie europeană de pe vremea când echipa se numea Steaua.
Când vezi o asemenea serie de rezultate, când te uiți pe clasamentul din Europa League și, după 5 etape, le vezi în spatele campioanei României pe Manchester United, Olympiacos, Fenerbahce, Real Sociedad sau Porto, când Tottenham, Lyon sau Ajax sunt la egalitate de puncte cu FCSB, mai că-ți vine să scapi un „Steaua” vorbind despre această echipă, cum i s-a întâmplat chiar și „Fiarei” Lăcătuș, „Procurorul” nemilos care cerea aducerea în instanță a celor care fac așa ceva.
Cred că subconștientul lui Marius Lăcătuș îl trădează pe marele apărător al cauzei CSA. Lăcătuș a fost un colos al istoriei Stelei cu o astfel de atmosferă în tribune, precum cea asigurată aseară de cei peste 43.000 de oameni din tribune, și nu având alături 700 ca la ultima partidă a Stelei din Liga 2.
Marius Lăcătuș a devenit cel mai mare nume din istoria Stelei alături de Emeric Ienei și Anghel Iordănescu pentru că el a înfruntat și a învins astfel de branduri importante din fotbalul european, nu „echipe comunale”, cum le numea Mircea Lucescu deunăzi pe adversarele Stelei din Liga 2.
Cât despre marele Christian Karembeu, directorul sportiv al lui Olympiacos fost campion mondial și european, el a vorbit despre Steaua în dialogul de la Digisport pentru că asta a însemnat Steaua pentru el și pentru orice pasionat de fotbal din Europa: public formidabil, performanță la nivel înalt în cupele europene.
FCSB menține Steaua în viață
În acest moment, FCSB îi face un uriaș serviciu brandului Steaua. Îl menține viu, strălucitor, invocat și respectat peste tot în Europa. Vedem cât de ușor pot decădea, chiar muri, branduri uriașe și dacă ne uităm la scena politică din România. Fără astfel de seri europene, numele Steaua ar fi devenit istorie. Pe el s-ar fi lăsat, încet încet, praful uitării.
FCSB are un parcurs european care deja amintește de sezonul istoric în care echipa ajungea în optimile Europa League în era Reghecampf. Trupa actuală are soliditatea fizică și mentală a jucătorilor de acum 10 ani.
FCSB a arătat și aseară o liniște în joc, o lipsă a precipitării, o încredere dată de marile rezultate care încep să se lege. Iar în Darius Olaru, actuala campioană are chiar un fotbalist cum Steaua, așa cum se numea echipa pe vremea marilor înfruntări cu Ajax și Chelsea, nu avea. E chiar un mister cum Olaru încă mai e la FCSB cu o clauză de reziliere a contractului stabilită la 5 milioane de euro.
În acest moment, în fotbalul european, se dau astfel de bani pe fotbaliști banali, nu pe unul ca Olaru care a fost peste tot ce a avut pe teren deținătoarea trofeului Conference League.
FCSB trebuie să elimine eliminările
Însă fotbalul nu înseamnă doar tehnică, forță, rezistență, atitudine. Înseamnă și inteligență, luciditate. Iar Bîrligea, un atacant cu momente remarcabile la FCSB, trebuie să înțeleagă acest lucru. FCSB trebuie să rezolve acest flagel al cartonașelor roșii, foarte multe în acest sezon. Iar unele dintre ele primite pentru gesturi fără sens, cum s-a întâmplat și aseară.
Cu ceva timp în urmă, FCSB era o casă atrăgătoare, dar cu o fundație fragilă. Avea un atac valoros, sabotat însă de o defensivă pernicioasă. Cu Olympiacos, FCSB a făcut demonstrația supremă de joc impecabil în apărare. Chiar și în zece oameni, campioana s-a închis perfect, precum Francisc Vaștag pe vremuri. FCSB are acum fundația pe care construiește cel mai bun sezon al său din ultimii zece ani.