Articol de GSP - Publicat joi, 03 iunie 2021 14:35 / Actualizat joi, 03 iunie 2021 14:35
Ștefan Iovan, căpitanul de la Sevilla, rememorează episoade speciale din viața și cariera sa de fotbalist. Acesta a fost invitatul special al emisiunii „Prietenii lui Ovidiu”.
- Fane, după experiența de la Steaua ai ajuns în Anglia, unde n-ai mai strălucit.
- Eu când am ajuns la Brighton veneam după semipareză, asta nu știe lumea. Când m-am dus în Anglia nu mai eram Iovan cu forța și viteza. Începutul ăsta de pareză te afectează și rămâne o teamă. Și la Mondialul din Italia eu făceam ture de teren, dar piciorul se blegea. Având semipareză, cu cât alergam ceda. Am pierdut mult că n-am jucat la Mondialul din Italia. Enorm! Așa a vrut Dumnezeu. Dar eu sunt mândru de absolut tot ce-am realizat.
- Culmea, ai ajuns la Rapid, plecând tot de la Steaua.
- Pentru că am avut o discuție mai aprinsă cu Iordănescu. La o întârziere de-a mea. Am întârziat 20 de minute la un antrenament, venisem de la Melody mai târziu și nu m-am trezit. În loc să ajung la 9:00, am ajuns la 09:20. N-a zis nimic, dar m-a pus să dau o tură, două, nouă, șapte zeci și nouă și i-am zis să nu mă alerge că nu sunt copil mic. Era supărat și atunci am considerat că e mai bine să ne despărțim.
- Ai plecat supărat să înțeleg?
- Eu simțeam că mai pot juca la un nivel mare și n-a fost niciun fel de problemă. Eu am jucat la Rapid doi ani chiar și în cupele europene. Am plecat supărat de la Steaua! Am fost supărat, dar acum consider că a luat o decizie bună. Când am ajuns antrenor mi-am dat seama că atunci s-a procedat corect.
- Rapidul e cum zice lumea, "Farmecul vieții"?
- La Rapid am prins o perioadă bună, am jucat cu sufletul și-am făcut performanță. Suporterii Rapidului sunt înverșunați, o echipă susținută din plin de suporteri, inima și sufletul sunt ale suporterilor. La Rapid era un foc care se aprindea și se stingea în funcție de perioade, la Steaua era altfel.
- Fane, spune-ne ceva, ce vrei tu!
- Că vă mulțumesc pentru invitație și că sunt împăcat cu mine! Nu regret nimic, dar poate dacă eram mai atent cu risipa... Puteam să fiu mai bun. Dacă eram atent cu viața, și banii puteau să fie mai mulți. Să le dea Dumnezeu sănătate colegilor mei, celor care mai trăiesc, la toată lumea, dar și dumneavoastră, că fără presă nu existăm!
CITEȘTE ȘI
Presa internațională vuiește după ce România - Kosovo a fost abandonat: „Haos!”
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
