Articol de Andrei Crăiţoiu, Dan Udrea, Remus Răureanu - Publicat luni, 28 februarie 2022 08:10 / Actualizat luni, 28 februarie 2022 14:27
GSP publică azi a doua parte a dialogului cu Justin Ștefan, secretarul general al LPF, în care sunt analizate problemele financiare din Liga 1 și soluțiile pe care forul le gândește. Ștefan respinge ideea garantării unui procent al salariilor la început de sezon fiindcă „e complicat de obținut scrisoare de garanție bancară”, dar propune ca nivelul bugetului de salarii să nu depășească 65-70% din venituri.
- Domnule Ștefan, se tot vorbește de varianta garantării, din drepturile TV, a unui procent pentru bugetul de salarii. Ar fi nevoie de acordul cluburilor sau LPF și FRF pot decide fără consultare?
- Dacă vreți această discuție financiară, trebuie să vorbim și de ce se întâmplă în fotbalul european. Din păcate, n-am văzut în spațiul public discutându-se cifre din zona fotbalului european. Și asta ne duce către concluzii eronate fiindcă e normal să analizăm într-un context.
Avem trei elemente: fotbalul european, contextul economic setat de pandemie și sistemul din Liga 1 din momentul venirii noastre aici, 2013, până în prezent. Când am venit, numărul cluburilor în insolvență era foarte ridicat, șapte! Ușor, ușor lucrurile s-au așezat pe un făgaș normal pentru că situația economică a permis lucrul acesta.
Ulterior au început să apară iar probleme, dar în contextul pandemiei și al problemelor generate de pandemie, dar și în contextul fotbalului european. Și acum să vă spun de ce m-a deranjat povestea cu „Fotbalul românesc este în faliment”.
Justin Ștefan: „Pierderile de venituri în 2021 în fotbalul european sunt de 7 miliarde de euro”
- De ce?
- Uitați-vă pe cifrele din fotbalul european. Pierderile de venituri în anul 2021, pe un studiu UEFA pe 700 de echipe, sunt de 7 miliarde de euro. În ceea ce privește numărul echipelor aflate în insolvență sau faliment, acestea sunt 52. Dacă ne uităm la procentul european și la ce se întâmplă în fotbalul românesc, suntem fix în marja procentului european.
Deci la nivel de ansamblu e o criză, nu putem afirma că ne aflăm în faliment cu fotbalul românesc. Apoi, numărul de spectatori pierduți din tribune după ce s-au deschis stadioanele este de peste 200 de milioane!
- Vreau să ne spuneți...
- Avem două cluburi cu probleme majore, Clinceni și Gaz Metan. Se mai discută și de Dinamo, dar acolo e un management care poate scoate lucrurile la liman. Îl avem pe domnul Zăvăleanu, practician în insolvență, sau pe domnul Mureșan. Acolo cred că trebuie discutat de latura sportivă.
În ceea ce privește media procentului de salarii din total venituri, datele pe 2014-2020 în fotbalul românesc spun așa: între 58% și 71%. La nivel european, cifra este 60%. Asta ne arată că fotbalul românesc nu e dezechilibrat. Am și făcut o medie despre nivelul salariilor și valoarea acestora raportată la cele 16 cluburi. Este de 150.000 de euro per echipă.
- Pe lună?
- Da! Dezechilibrul cluburilor cu probleme n-a venit de aici!
- Dar de unde?
- A fost generat de pierderea unor surse de finanțare.
- Deci, garantarea unui procent al salarilor nu e o soluție, indiferent din ce sursă ar fi garanția?
- Trebuie să fim realiști. Pentru că în realitate este inaccesibilă această metodă pentru mulți acționari!
Justin Ștefan: „Garanție bancară greu de obținut”
De ce?
- Ar însemna să ai nevoie de o scrisoarea de garanție bancară. Dar scrisoarea de garanție bancară se eliberează doar dacă vii cu cash colateral sau cu bunuri pe care le folosești să garantezi acea emitere a scrisorii de garanție. Trebuie să acceptăm că nu avem posibilitatea de a merge în zona de scrisori de garanție.
- OK, dar nici așa nu se mai poate continua!
- Analizăm următoarea posibilitate. Pe care o avem din zona fotbalului spaniol. Nu implică un control, ci este vorba de respectarea procentului, raportat la venituri, al bugetului salariilor. Adică în momentul în care tu ai un venit bugetat, să nu poți să depășești x la sută care reprezintă salariile fotbaliștilor. În momentul în care depășești acel procent, practic să nu poți înregistra alți fotbaliști.
- Și pragul care să fie?
- Dacă ne uităm la cifrele din pandemie, salariile au crescut, dar veniturile au scăzut și putem fi induși în eroare. Procentul în această perioadă este mai mare. După părerea mea, trebuie stabilit un prag între 65 și 70 la sută.
- Și când se depășește nivelul, clubul să nu mai poată înregistra alt jucător!
- Exact! Asta se întâmplă în fotbalul spaniol și cred că e o soluție pe care o putem discuta. Acum am văzut și materialul din Gazeta Sporturilor despre garantarea din drepturile TV. Ați întrebat toate cluburile, sunt unii care spun da, dar alții spun nu. Cluburile care și-au făcut bine treaba la nivelul managementului - exemplul domnul Gherghu de la Chindia - vin și spun:
„Ne-am încadrat în bugetul setat, dacă nu avem probleme cu sursele de finanțare, de ce să fiu de acord cu povestea de garantare din drepturi tv”? Nu poți să vii cu o măsură forțată din partea Federației sau a Ligii și să o impui cluburilor pentru că ai încălca autonomia societăților comerciale și a persoanelor juridice care funcționează ca ONG-uri.
E clar că dacă vrem o astfel de măsură e nevoie de o decizie majoritară din partea cluburilor. Să nu uităm că avem multe cluburi cu management OK: Chindia, Voluntari, CFR, Rapid.
Justin Ștefan: „Românul gândește individual, nu colectiv”
- Când ar putea fi implementat proiectul de care vorbiți?
- Trebuie să înțelegi și psihologia poporului român! Că din el facem parte cu toți. Când vezi pe studiile psihologice că individualismul e mai puternic decât partea colectivă, vezi că românul nu se simte confortabil cu incertitudinea sau românul are o zonă de concentrare a puterii și nu de disipare, e clar că astfel de măsuri trebuie negociate un timp îndelungat cu cei de la cluburi.
Uitați-vă cum a procedat UEFA cu Fair Play-ul financiar. A durat 5 ani până s-a implementat. Nu credeți că UEFA putea să introducă măsura cu forța? Dar nu e OK s-o implementezi până nu se pune toată lumea de acord.
- Da, dar la Regula 21 cluburile n-au fost întrebate, au refuzat, dar s-a implementat!
- Acolo nu a fost ingerință în ceea ce privește autonomia managerială a cluburilor de fotbal.
- Vorbeați de sursele de venit, care sunt acestea?
- Cea mai importantă e dată de drepturile TV. De exemplu, în 2020, 41% din total venituri au fost drepturile TV. Din drepturi comerciale 23%. Ziua meciului mai aduce 2%, de la UEFA 18%, iar alte venituri 16%. Aici a crescut probabil din unele subvenții ale autorităților, zona de indemnizații de transfer. Acestea sunt sursele sigure de venit, drepturi de televizare, drepturile comerciale și din ziua meciurilor.
Justin Ștefan: „Cesiunea de creanțe nu poate fi interzisă”
- A fost o eroare din partea Ligii să accepte acea chestiune legată de cesiunea de creanțe în relația club-jucători, a căror garantare se făcea cu sumele din drepturile TV?
- Nu putem să vorbim de o eroare pentru că este un mecanism legal. Am mai spus-o! La cesiunea de creanță povestea e în felul următor. Se cedează creanțele și cel care este cesionar notifică Liga cu privire la faptul că i s-a cedat o creanță. Asta e toată procedura. Noi nu avem nicio implicare. Odată notificați, noi trebuie să executăm cesiunea. Nimic mai mult.
Problema nu este cesiunea în sine, pentru că este un mecanism legal și ca jurist vă pot spune că e greu de interzis. Pentru că ai niște norme imperative în Codul Civil care-ți permit să faci cesiuni de creanță. Tu nu poți să vii printr-o hotărâre de Ligă sau printr-un regulament de Federație și să interzici acele cesiuni. Pentru că ai contraveni Codului Civil. Prin acele cesiuni noi trebuie să vedem dacă nu se rostogolesc datorii.
- Păi, fix acest lucru se întâmplă!
- Tu în momentul în care cesionezi o creanță înseamnă că împingi o datorie mai departe. De ce? Pentru că speri ca în perioada următoare să ai încasări mai mari. Dacă ai încasări mai mari acoperi cesiunile și mergi mai departe, dacă nu le-ai avut e posibil să te îneci.
- Nu e vorba de un truc până la urmă?
- Nu știu dacă un mecanism legal poate fi numit truc. - Ce se întâmplă dacă o echipă face acest lucru cu bani pe care ar urma să-i ia la vară, dar ea retrogradează? - Răspunsul este simplu. Nu se mai execută cesiunea de creanță.
Justin Ștefan: „Jucătorii trebuie să fie mai responsabili când semnează”
- Cu jucători neplătiți de 4-5 luni, Liga 1 nu poate funcționa corect!
- Da! Dar din totalul de jucători la nivel național hai să vedem ce procent e neplătit. Ne uităm la partea paharului pe negativ sau la partea paharului pe pozitiv? Avem două cluburi cu probleme, deci 10%. 90% nu au probleme cu banii. Nu refuzați să vedeți și contextul pandemic.
Haideți să ne uităm câte business-uri din țara asta au dat faliment, au intrat în insolvență. Haideți să nu devenim atât de catolici când vine vorba de cluburile din Liga 1. Da, situația e neplăcută cu privire la acești jucători, dar am transmis un mesaj. Tu ca jucător când semnezi cu un club ai la dispoziție AFAN, avocați, agenți de jucători.
Tu când semnezi cu cineva trebuie să fii mai responsabil și să vezi dacă merită să te duci la un club pe 7 lei, unde există un risc privind stabilitatea, sau te duci la un club pe 3 lei, dar unde știi că îți iei banii.
Avem și acum multe cluburi cu management corect, fotbalul românesc nu e atât de negru cum se prezintă de multe ori. Dacă avem pretenția să ne ridicăm la nivelul fotbalului german sau englez, atunci ne-am setat așteptări necorespunzătoare
Am văzut că s-a spus că eșecul managerial de la Clinceni, Mediaș și Dinamo a fost din cauza faptului că banii cluburilor au fost la cheremul unor președinți. Problemele au fost generate de dispariția din buget a unor sume de bani, deci nu vorbim de cheremul nimănui.
- Justin Ștefan, secretar general LPF
Citește alte știri din Liga 1:
FCSB, lamentabilă în partida cu Farul » Nu mai puțin de 6 „repetenți” în tabăra roș-albaștrilor
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=small}
){kind=small}
