Opinie Remus Răureanu: „Ideile steliștilor și ale editorialiștilor-contestatari ai lui Mircea Lucescu se leagă de mărunțișuri”

E falsă ideea că arbitrul Crăciunescu ar fi prelungit intenționat partida până la golul care îi transforma pe roș-albaștri în campioni. Fostul „central" admite, însă, că a dezavantajat-o pe Dinamo în același derby, tot din anii 80, un joc în care l-a eliminat dintr-o greșeală pe Cămătaru și a dezechilibrat, astfel, disputa. 

Și episodul acesta a fost pomenit în interviul-serial în care cel mai bun antrenor român din istorie, ajuns la 74 de ani, descrie secvențele din carieră într-o cheie proprie. Lucescu nici n-ar avea cum să pretindă c-ar fi un istoric cu pretenția de obiectivitate, el își amintește ba cu mândrie, ba cu frustrare episoade dintr-o o istorie personală constituită dintr-un amestec de succese și de eșecuri. Nu există profesionist care să fi câștigat încontinuu, „Avocatul diavolului" e doar un film artistic și nu susține nea Mircea că el l-ar fi descoperit și pe Pacino. :)

Obiecția lui Crăciunescu n-a fost singura critică pe seama interviului. Editorialiști și foști steliști au contestat argumentele cu care fostul adversar căuta să le mai ciobească din merite roș-albaștrilor: Pițurcă, Iordănescu, Tudorel Stoica au insistat că Dinamo și Lucescu creaseră, de fapt, o Cooperativă cu cluburi-prietene, o mașinărie de influențe și de aranjamente în fața căreia Steaua din anii 80 avea noroc cu implicarea lui Valentin „Batman" Ceaușescu, un cavaler al dreptății care doar stopa masacrul pe care l-ar fi făcut echipa Miliției în lipsa lui. 

Ca și Lucescu, steliștii amestecă mândria cu nostalgia atunci când analizează perioada cea mai bună din istoria fotbalului românesc. Dintr-un minut al unui gol pronunțat eronat, dintr-o fază pe care Lucescu nu și-o mai amintește corect fiindcă o idealizează ca să-și alimenteze orgoliul s-a ajuns, din cauza reacțiilor numeroase, la ideea că ultimul antrenor al lui Dinamo din perioada comunistă minte, pur și simplu, inventează conspirații când se plânge că n-a existat o competiție corectă în România din a doua jumătate a anilor 80. 

Ideile steliștilor și ale editorialiștilor-contestatari ai lui Lucescu se leagă de mărunțișuri, de exagerări ale lui, însă opoziția îl transformă pe Il Luce într-un închipuit îndrăgostit de el însuși și de niște mituri false, ceea ce constituie o exagerare și mai mare, supremă! Și poveștile lor confirmă, de fapt, existența unui război politic în care Armata îl avea la comandă pe fiul Dictatorului, iar Securitatea și Miliția își umflau mușchii doar cu restul.

Steaua îl alegea pe antrenorul rivalei!

Cum ar fi ca Becali să stabilească acum că îl schimbă pe Dan Petrescu și-l numește șef al CFR-ului pe Luțu? Pițurcă așa povestește că mergeau lucrurile în comunism: „Pe Lucescu, Valentin l-a pus la Dinamo, fiindcă erau prieteni". 

Ceaușescu junior avea, așadar, puterea de a-l alege pe antrenorul rivalei principale din competiție! Afirmația lui Piți ar trebui să anuleze dilema „care era mai influentă în comunism, Steaua sau Dinamo?". Ceaușescu junior o proteja pe Steaua, dar avea și puterea de a decide la Dinamo. Și Miliția, și Armata aveau arme, scut aveau numai „militarii".

Cu „Ghetele" false nu a câștigat nimic

Lucescu a insistat în interviu că Mateuț și Cămătaru au câștigat Ghetele de Aur fără să fi beneficiat de vreun aranjament, însă există mărturii despre partide înscenate pentru scoruri mari doar pentru ca dinamoviștii să depășească toată Europa la norma de goluri. Dar Dinamo n-a fost campioană niciodată în epoca Ghetelor de Aur făcute „la comandă"! 

În aceeași perioadă, 86-89, Steaua lega 104 meciuri la rând fără înfrângere. E mai greu să îți imaginezi că o echipă nu pierde deloc în atâtea meciuri decât să îți închipui cum marca Mateuț 42 de goluri din acțiune într-o singură stagiune!

Il Luce a fost doar beneficiarul unui sistem de relații

Ce a mai spus Pițurcă, tot în Gazetă: „Oamenii de azi nu-și imaginează ce forță teribilă avea Dinamo atunci, la ce anume se preta! Nici măcar Valentin nu se putea opune. În plus, el era prea mare senior ca să se coboare la acest nivel!". Toate acțiunile și toate gesturile seniorului Valentin erau ale fiului Dictatorului, nu ale vreunui manager excepțional, așa cum arată el în poveștile de astăzi ale steliștilor.

Ei îl apreciază și e de înțeles, le-a influențat în bine carierele, viețile. Din cauza statutului pe care-l avea, e imposibil să-i găsești lui Ceaușescu junior merite reale! Moggi corupea cu bani și cu instinct de trișor, Valentin nu avea nevoie de nici o calitate, îi era de ajuns să existe în tribună pentru ca echipa lui să capete Cupa României chiar dacă ea se retrăgea de pe teren înainte de finalul meciului! 

Ideea că Lucescu beneficia de forța teribilă a Miliției pune la îndoială tot parcursul lui ulterior, clădit, cum ar veni, pe un șir de aranjamente și de șantaje pe care le operau Miliția și Securitatea. Poate fi adevărat, din moment ce el a fost angajat, imediat după Revoluție, în cel mai bun campionat din lume?

Tehnicienii străini din Serie A erau numai legende din fotbal: Boșkov, Zeman, Tabarez. Lucescu a retrogradat cu Pisa, cu Brescia și cu Reggiana, însă nici un alt antrenor român nu s-a apropiat, măcar, de numele mici și medii pe care le-a comandat în perioada aceea: Ganz, Negro, Ambrosetti, Baronio, Simutenkov, Grun. Chiar dacă nu le-a ținut în prima ligă pe formațiile mici pe care le-a condus, Lucescu a fost chemat, mai târziu, să-i antreneze și pe Ronaldo, și pe Baggio, și pe Djorkaef.

Comunismul a fost bun și gata!

Când vorbește despre fotbalul din anii 80, Lucescu subliniează valoarea grozavă a jucătorilor. Craiova, Dinamo și Steaua au fost formații așa cum nu ne mai putem închipui c-ar mai putea exista în România. El își asumă să discute și despre detalii din culisele celui mai bun fotbal românesc, pe care, e drept, le prezintă într-o versiune proprie. Mai toți contestatarii insistă că n-ar avea rost: 

„Greșește Mircea când aduce vorba despre așa ceva! A fost cel mai bun fotbal al nostru, de ce să vorbim despre lucrurile urâte?". Dacă a existat Hagi, de ce să mai spunem că Steaua doar îl împrumutase de la Sportul Studențesc pentru ca apoi să-l păstreze cu forța? Dacă în comunism au fost construite fabrici, blocuri și orașe întregi, mai are rost să țină minte careva și torturile (cu accent pe u), lipsurile, teroarea, cenzura?

• Mircea Lucescu a rememorat fotbalul din anii '80, considerat cel mai intens deceniu din fotbalul românesc, într-un interviu maraton acordat Gazetei Sporturilor care a durat șapte ore. 
• Episodul 1: Interviu eveniment cu Mircea Lucescu: „Craiova și naționala mea au dat tonul performanței în fotbal din anii '80"
• Episodul 2: Pe cine vede Mircea Lucescu ca artizanul performanței din 1986: „Steaua? Boloni a organizat-o, Valentin a protejat-o"
• Episodul 3: Mircea Lucescu pune Craiova Maxima peste Steaua '86: „A avut adversare tari! Nu Kuusysi, nu Vejle, nu Honved!” + o lecție de pe Netflix
• Episodul 4: Mircea Lucescu: „În '90, lumea ținea cu Dinamo. O depășisem pe Steaua la popularitate"
• Episodul 5: Mircea Lucescu continuă războiul cu Steaua: „Eu îmi pun in palmares și Cupa din ‘88. O merit, e a mea!”
• Episodul 6: Cum era sabotat Mircea Lucescu de rivali în Divizia A: „Ienei era selecționer și dădea indicații adversarelor lui Dinamo! Nu inventez nimic” + ce a pățit în Bănie
• Episodul 7: Mircea Lucescu despre supremația Stelei în Europa: „De-asta Dinamo n-a putut repeta rezultatele lor! Atunci s-a destrămat totul”
• Episodul 8: Mircea Lucescu: „Performanțele de la Mondialul din '94 sunt și ale mele!” + cum au fost blocați în țară Dobrin și Dumitrache
• Episodul 9: Mircea Lucescu, povești de senzație cu Hagi, Răducioiu și Sergen: „La pauză era cu telefonul în mână și paria pe curse de cai”
• Episodul 10: Cămătaru și Mateuț, Ghete de Aur „fabricate” la Dinamo? Mircea Lucescu: „Astea sunt niște prostii!”