Articol de Dan Udrea, Alex Nicodim (foto) - Publicat duminica, 13 februarie 2011 00:00 / Actualizat duminica, 13 februarie 2011 09:32
Michele Bon recunoaşte că n-a avut niciodată sub comandă un fotbalist mai bine pregătit ca Nicoliţă
- Domnule Bon, cît de important e rolul unui preparator la o echipă de fotbal?
- În România, unii nu cred că e important pentru că, deşi au preparator la echipă, nu se folosesc de el, îi lasă să facă doar încălzirea. Într-un staff sînt 5-6 elemente separate, fiecare specializat pe un domeniu anume. Eu sînt responsabil cu pregătirea fizică, sînt o carte deschisă pentru antrenor.
"La Craiova vom fi la 90 la sută din potenţă"
- Unde începe şi unde se termină rolul unui preparator?
- Nevastă-mea mereu îmi zice că îmi găseşte bileţele prin buzunare cu cîte o notiţă despre un jucător anume, cineva care n-a făcut ceva, o observaţie a mea. Munca mea la echipă nu se termină niciodată, e nonstop.
- În urmă cu 30 de ani, nimeni nu avea preparator fizic. În zilele noastre de ce e nevoie?
- Nivelul tehnic al fotbalului a scăzut şi a crescut cel fizic. Acum, fiecare club apelează la metode de ultimă generaţie pentru a scoate maximum din jucători. Nu se mai poate ca în urmă cu 3-4 decenii, cînd toate echipele făceau o pregătire generală, acum trebuie lucrat individual.
57 la sută dintre golurile marcate de Steaua în prima parte a sezonului, în toate competiţiile, au fost înscrise în repriza a doua, cînd adversarii erau mai obosiţi
- La Steaua cum e situaţia?
- Avem ceva mai mult de 10 zile pînă la start, cred că sîntem la 75-80 la sută din potenţial. Jucătorii au muncit serios, s-a acumulat puţină oboseală şi plictiseală în acest cantonament, dar sîntem pe drumul bun.
"Sarmalele, piftiile şi cîrnaţii dăunează grav fotbalului"
- Cînd e programat vîrful de formă în retur?
- Am lucrat pentru ca nivelul aproape de maxim să ne ţină 3 luni, cît durează sezonul. Sper să fim măcar la 90 la sută la ora meciului cu Craiova. Apoi, cred că nefiind un sezon lung, putem ţine nivelul constant undeva între 80 şi 90 la sută din potenţialul nostru fizic.
- E mai greu de lucrat la o echipă cum e Steaua sau Timişoara decît la una din Italia, care are un campionat ce nu se întrerupe aproape deloc?
- E mai uşor la o echipă care are continuitate, cum e în Italia, Anglia, Spania. Aici joci 3-4 luni, apoi pauză peste o lună şi după aceea încă 3 luni competiţie. În Italia, un jucător are vacanţă 7 zile de Sărbători. Şi dacă nu face nimic în acea perioadă, tot nu pierde nimic, pe cînd, în România, sînt bune sarmalele, piftiile, cîrnaţii... Am avut jucător, nu la Steaua, care s-a întors cu 7 kilograme peste greutatea normală, ba unul chiar cu 12 kilograme în plus! Cum să mai pot eu face performanţă cînd aş avea nevoie cam de o lună doar să-l readuc la zero?
"Antrenamentele la 7:00 dimineata sînt învechite"
- Apropo de kilograme, cît slăbeşte un fotbalist într-un meci?
- Pierde chiar şi 4-5 kilograme, mai ales dacă e clad. E ca la piloţii de Formula 1, care la finalul unei curse ce durează tot cam 90 de minute au mai puţin cu 5-6 kilograme.
- E o metodă bună pregatirea cu 3 antrenamente zilnic, dintre care primul la ora 7:00 dimineaţa?
- Sînt metode învechite, trecute, nici un club mare de "afară" nu apelează la aşa ceva, două antrenamente zilnic sînt suficiente.
70 la sută din golurile pe care Steaua le-a marcat în cele 7 meciuri amicale ale iernii, adică 7 din 10, au fost înscrise în repriza a doua
- De ce nu a urcat Steaua la munte, la Forban, aşa cum făcea înainte de Revoluţie şi chiar şi în urmă cu 7-8 ani, tot cu Piţurcă antrenor?
- Trebuie să-i oferi organismului condiţii bune, nu unele vitrege, cu ninsoare, ger, zăpadă, ca să fie stresat şi de vreme. Apoi, jucăm cumva pe zăpadă şi pe gheaţă meciurile oficiale?!
"Jucătorii trebuie să respire, nu să stea cu pătura pe ei"
- Steaua s-a pregătit o lună la nivelul mării şi la 18-22 grade zilnic, liderul Oţelul a urcat două săptămîni la 1.200 de metri, pe zăpadă şi chiar şi la minus 15 grade.
- Dacă organismul trebuie să lupte şi cu condiţiile artmosferice, atunci el suferă şi automat nu mai ai certitudinea că ţi-ai atins scopul. De exemplu, în pauzele dintre exerciţii, jucătorii trebuie să respire, nu să stea cu pătura pe ei ca să se ferească de ger.
- Aţi avut vreodată sub comandă un jucător mai bine pregătit fizic decît Nicoliţă?
- Bănel este cel mai bine pregătit fotbalist cu care am lucrat. Am mai avut unii fotbalişti în România care să se apropie de nivelul lui, însă el e cu adevărat extraordinar. Şi Dică, la repaus, are o revenire foarte bună. Oricum, sportul, fotbalul în special, e o junglă. Cine rezistă fizic merge mai departe. Cine nu, schimbă meseria sau rămîne la un nivel mai jos.
- Steaua e în acest moment o echipă de viteză sau una cu jucători care au o mare capacitate de efort?
- Cred că ne încadrăm în a doua categorie, dar asta nu înseamnă că nu avem şi jucători de viteză.
"Pulsul maxim la care poate ajunge un sportiv e 220, din care se scade vîrsta. Ca să vă daţi ceama ce calitate nativă are Bănel, el are 26 de ani, dar niciodată în efort maxim pulsul lui nu depăşeşte 180"
Michele Bon, preparator fizic Steaua
"Am lucrat în România doar cu foşti mari fotbalişti, Dan Petrescu, Balint, Sabău, Ilie Dumitrescu şi Lăcătuş. Toţi ştiu ce înseamnă rolul unui preparator şi m-au lăsat să lucrez exact ca în Occident"
Michele Bon, preparator fizic Steaua
"E clar că meciul e mai solicitant pentru un jucător decît antrenamentul, deşi efortul fizic e cam acelaşi. Apar în plus miza, presiunea, stresul"
Michele Bon, preparator fizic Steaua
CV - Michele Bon
- 39 de ani
- a absolvit cursurile Şcolii de preparatori fizici de la Coverciano, în 2002
- în 2002-2003 s-a ocupat de toate grupele de copii şi juniori ale clubului Udinese
- în 2004 a fost solicitat de Dan Petrescu la Sportul
- în 2006 a lucrat tot cu Dan Petrescu la Wisla Cracovia
- între ianuarie 2007 şi ianuarie 2009 a activat la Unirea Urziceni, cu Dan Petrescu
- ianuarie 2009-iunie 2009 a fost colaborator al lui Gabi Balint, la Poli Timişoara
- în sezonul 2009-2010 a fost tot la Timişoara, dar cu Ioan Ovidiu Sabău
- în august 2010 a fost adus la Steaua de Ilie Dumitrescu
Michele Bon recunoaşte că n-a avut niciodată sub comandă un fotbalist mai bine pregătit ca Nicoliţă
- Domnule Bon, cît de important e rolul unui preparator la o echipă de fotbal?
- În România, unii nu cred că e important pentru că, deşi au preparator la echipă, nu se folosesc de el, îi lasă să facă doar încălzirea. Într-un staff sînt 5-6 elemente separate, fiecare specializat pe un domeniu anume. Eu sînt responsabil cu pregătirea fizică, sînt o carte deschisă pentru antrenor.
"La Craiova vom fi la 90 la sută din potenţă"
- Unde începe şi unde se termină rolul unui preparator?
- Nevastă-mea mereu îmi zice că îmi găseşte bileţele prin buzunare cu cîte o notiţă despre un jucător anume, cineva care n-a făcut ceva, o observaţie a mea. Munca mea la echipă nu se termină niciodată, e nonstop.
- În urmă cu 30 de ani, nimeni nu avea preparator fizic. În zilele noastre de ce e nevoie?
- Nivelul tehnic al fotbalului a scăzut şi a crescut cel fizic. Acum, fiecare club apelează la metode de ultimă generaţie pentru a scoate maximum din jucători. Nu se mai poate ca în urmă cu 3-4 decenii, cînd toate echipele făceau o pregătire generală, acum trebuie lucrat individual.
57 la sută dintre golurile marcate de Steaua în prima parte a sezonului, în toate competiţiile, au fost înscrise în repriza a doua, cînd adversarii erau mai obosiţi
- La Steaua cum e situaţia?
- Avem ceva mai mult de 10 zile pînă la start, cred că sîntem la 75-80 la sută din potenţial. Jucătorii au muncit serios, s-a acumulat puţină oboseală şi plictiseală în acest cantonament, dar sîntem pe drumul bun.
"Sarmalele, piftiile şi cîrnaţii dăunează grav fotbalului"
- Cînd e programat vîrful de formă în retur?
- Am lucrat pentru ca nivelul aproape de maxim să ne ţină 3 luni, cît durează sezonul. Sper să fim măcar la 90 la sută la ora meciului cu Craiova. Apoi, cred că nefiind un sezon lung, putem ţine nivelul constant undeva între 80 şi 90 la sută din potenţialul nostru fizic.
- E mai greu de lucrat la o echipă cum e Steaua sau Timişoara decît la una din Italia, care are un campionat ce nu se întrerupe aproape deloc?
- E mai uşor la o echipă care are continuitate, cum e în Italia, Anglia, Spania. Aici joci 3-4 luni, apoi pauză peste o lună şi după aceea încă 3 luni competiţie. În Italia, un jucător are vacanţă 7 zile de Sărbători. Şi dacă nu face nimic în acea perioadă, tot nu pierde nimic, pe cînd, în România, sînt bune sarmalele, piftiile, cîrnaţii... Am avut jucător, nu la Steaua, care s-a întors cu 7 kilograme peste greutatea normală, ba unul chiar cu 12 kilograme în plus! Cum să mai pot eu face performanţă cînd aş avea nevoie cam de o lună doar să-l readuc la zero?
"Antrenamentele la 7:00 dimineata sînt învechite"
- Apropo de kilograme, cît slăbeşte un fotbalist într-un meci?
- Pierde chiar şi 4-5 kilograme, mai ales dacă e clad. E ca la piloţii de Formula 1, care la finalul unei curse ce durează tot cam 90 de minute au mai puţin cu 5-6 kilograme.
- E o metodă bună pregatirea cu 3 antrenamente zilnic, dintre care primul la ora 7:00 dimineaţa?
- Sînt metode învechite, trecute, nici un club mare de "afară" nu apelează la aşa ceva, două antrenamente zilnic sînt suficiente.
70 la sută din golurile pe care Steaua le-a marcat în cele 7 meciuri amicale ale iernii, adică 7 din 10, au fost înscrise în repriza a doua
- De ce nu a urcat Steaua la munte, la Forban, aşa cum făcea înainte de Revoluţie şi chiar şi în urmă cu 7-8 ani, tot cu Piţurcă antrenor?
- Trebuie să-i oferi organismului condiţii bune, nu unele vitrege, cu ninsoare, ger, zăpadă, ca să fie stresat şi de vreme. Apoi, jucăm cumva pe zăpadă şi pe gheaţă meciurile oficiale?!
"Jucătorii trebuie să respire, nu să stea cu pătura pe ei"
- Steaua s-a pregătit o lună la nivelul mării şi la 18-22 grade zilnic, liderul Oţelul a urcat două săptămîni la 1.200 de metri, pe zăpadă şi chiar şi la minus 15 grade.
- Dacă organismul trebuie să lupte şi cu condiţiile artmosferice, atunci el suferă şi automat nu mai ai certitudinea că ţi-ai atins scopul. De exemplu, în pauzele dintre exerciţii, jucătorii trebuie să respire, nu să stea cu pătura pe ei ca să se ferească de ger.
- Aţi avut vreodată sub comandă un jucător mai bine pregătit fizic decît Nicoliţă?
- Bănel este cel mai bine pregătit fotbalist cu care am lucrat. Am mai avut unii fotbalişti în România care să se apropie de nivelul lui, însă el e cu adevărat extraordinar. Şi Dică, la repaus, are o revenire foarte bună. Oricum, sportul, fotbalul în special, e o junglă. Cine rezistă fizic merge mai departe. Cine nu, schimbă meseria sau rămîne la un nivel mai jos.
- Steaua e în acest moment o echipă de viteză sau una cu jucători care au o mare capacitate de efort?
- Cred că ne încadrăm în a doua categorie, dar asta nu înseamnă că nu avem şi jucători de viteză.
"Pulsul maxim la care poate ajunge un sportiv e 220, din care se scade vîrsta. Ca să vă daţi ceama ce calitate nativă are Bănel, el are 26 de ani, dar niciodată în efort maxim pulsul lui nu depăşeşte 180"
Michele Bon, preparator fizic Steaua
"Am lucrat în România doar cu foşti mari fotbalişti, Dan Petrescu, Balint, Sabău, Ilie Dumitrescu şi Lăcătuş. Toţi ştiu ce înseamnă rolul unui preparator şi m-au lăsat să lucrez exact ca în Occident"
Michele Bon, preparator fizic Steaua
"E clar că meciul e mai solicitant pentru un jucător decît antrenamentul, deşi efortul fizic e cam acelaşi. Apar în plus miza, presiunea, stresul"
Michele Bon, preparator fizic Steaua
CV - Michele Bon
- 39 de ani
- a absolvit cursurile Şcolii de preparatori fizici de la Coverciano, în 2002
- în 2002-2003 s-a ocupat de toate grupele de copii şi juniori ale clubului Udinese
- în 2004 a fost solicitat de Dan Petrescu la Sportul
- în 2006 a lucrat tot cu Dan Petrescu la Wisla Cracovia
- între ianuarie 2007 şi ianuarie 2009 a activat la Unirea Urziceni, cu Dan Petrescu
- ianuarie 2009-iunie 2009 a fost colaborator al lui Gabi Balint, la Poli Timişoara
- în sezonul 2009-2010 a fost tot la Timişoara, dar cu Ioan Ovidiu Sabău
- în august 2010 a fost adus la Steaua de Ilie Dumitrescu
)
)
)
)
)
)
)
)
