Rapid, capăt de linie după 93 de ani! Toate reperele din istoria giuleștenilor

Președinte de club a fost ales Teofil Copaci, maistru la Atelierele Grivița, iar căpitan de echipă, Grigore Grigoriu, strungar, fost jucător la Venus.

Echipa de fotbal s-a construit în luna septembrie, după fuzionarea celor de la "Ateliere" cu cei de la "Excelsior" (reprezentanta cartierului muncitoresc "Steaua"), iar primul teren a fost C.A.B, de la şosea.

Primele tricouri au fost confecţionate în casa lui Grigoriu, din pânză vişinie. În acelaşi timp, bocancii uzaţi ai muncitorilor ceferişti au devenit ghetele cu care au debutat jucătorii echipei ce avea să devină astăzi una dintre cele mai iubite din fotbalul românesc.

În prima parte a existenţei sale, până în 1932, aceştia au activat în campionatul Capitalei. Din 1932/33, o dată cu întâiul sezon divizionar de Liga 1, feroviarii s-au înscris la startul Diviziei A, unde aveau să adune 1900 de partide, dintre care 854 câştigate şi 440 încheiate la egalitate.

Primul marcator a fost Francisc Boroş, autorul unei duble, prin care giuleştenii au restabilit egalitatea în meciul de debut, 3-2 cu Ripensia lui Zombory, Burger, Kotormany, Beke, Ciolac şi Dobay.

11.09.1932, Rapid-Riensia 3-2, marcatori Boroş 52, 59, Atila 60 / Dobay 8, Beke 39
Rapid: Theimler, Ujlachi, Svetcovski, Radu, Wetzer II, Ronay, Boroş, V. Chiroiu II, Gyebrovski, T. Chiroiu I, Atila

Aveau să încheie sezonul în spatele bănăţenilor, după ce au pierdut în serie la Timişoara, Arad, şi acasă în faţa ultimei clasate, Şoimii Sibiu, echipă pe care o învinseseră în tur cu 9-1! Încă de atunci, rapidiştii s-au remarcat prin răsturnări de scor spectaculoase, dar şi prin înfrângeri greu de imaginat, ceea ce avea să devină o normalitate pentru fanii grupării bucureştene.

6 iunie 1935 a fost ziua în care Rapid a câştigat primul trofeu, Cupa României, după un meci cu 11 goluri, 6-5 cu Ripensia! Au urmat alte 12 cupe, ultima în 2007, tot în faţa unei echipe din Timişoara, FC U Poli.

Au fost din nou aproape de titlu în 1936/37, 1937/38 (finalişti), 1939/40 şi 1940/41. În total, de 14 ori au terminat pe locul secund, capitol unde sunt depăşiţi doar de Dinamo.

23 de goluri a marcat Ştefan Barbu în 1935/36, el fiind primul golgheter din istoria "vişiniilor". Alţi 6 jucători rapidişti au terminat în fruntea topului marcatorilor pe durata unui sezon: Ştefan Auer (40), Ionică Bogdan (41), Andrei Rădulescu (50), Gheorghe Ene (59), Ion Ionescu (63,66) şi Ionel Ganea (99 - doar retur).

O dată cu reluarea competiţiei, după cel de-al 2-lea Război Mondial, rapidiştii şi-au continuat drumul spre primul titlu, cel mai aproape fiind în 1948/49 şi 1950, când de fiecare dată au terminat pe poziţia secundă. A urmat prima retrogradare, cea din 1952.

20 martie 1949, CFR Bucureşti-CFR Cluj 12-2, cea mai clară victorie în Divizia A / Liga 1.

ANII '60

Încep cu o finală de cupă pierdută în faţa formaţiei de ligă secundă, Arieşul Turda (1960/61), finală care avea să anunţe naşterea campioanei din 1966/67, sezon la finalul căruia giuleştenii au cucerit în premieră titlul.

Lotul folosit de Rapid Bucureşti în 1966/1967: Răducan Necula (24-0), Marin Andrei (3-0) (portari), Nicolae Lupescu (26-1), Ion Motroc (25-0), Dan Coe (26-0), Ilie Greavu (25-0), Vasile Ştefan (3-0), Savu Costea (1-0) (fundaşi), Constantin Dinu (23-1), Nicolae Georgescu (6-0), Constantin Jamaischi (21-2) (mijlocaşi), Constantin Năsturescu (25-3), Emil Dumitriu II (26-12), Ion Ionescu (22-15), Teofil Codreanu (23-2), Paul Mitroi (3-0), Viorel Kraus (12-2), Alexandru Neagu (8-1) (atacanţi). Antrenori: Valentin Stănescu şi Victor Stănculescu.

ANII '70

Au ars la fel de tumultos. Printre retrogradări, giuleştenii au reuşit să o elimine pe Napoli (1971/1972) din Cupa Uefa (prima formaţie din România care a eliminat o echipă din Italia în competiţiile organizate de Uefa!), apoi au prins sferturile Cupei Cupelor în 1972/1972, iar în Cupa României au reuşit două succese, cel din 1974/75 fiind din postura de reprezentantă a ligii secunde.
-12 iulie 1975, Rapid-U Craiova 2-1, Nae Manea a marcat ambele goluri ale giuleştenilor, graţie cărora aceştia s-au impus în prelungiri în faţa "Ştiinţei", formaţie considerată mare favorită la ora meciului.

ANII '80

A fost perioada în care rapidiştii au dus o luptă continuă împotriva sistemului, în tribunele Giuleştiului auzindu-se de multe ori lozinci precum "Ceauşescu-PCR / Au băgat Rapidu-n B!"

- 14 august 1985, Corvinul-Rapid 9-0, cea mai severă înfrângere din campionat;
-3 mai 1989, Rapid-Steaua 2-8, meciul cu cele mai multe goluri primite pe teren propriu.

ANII '90

Rapidul a revenit pe prima scenă, în lupta pentru trofee şi în cupele europene.

-19 martie 1994, Rapid-Steaua 2-1, după 18 ani, giuleştenii au reuşit o nouă victorie în faţa rivalei, oprind o serie de 23 de partide fără succes.

-20 aprilie 1996, Dinamo-Rapid 1-1, după 25 de ani, gruparea feroviară a terminat un sezon de Divizia A/Liga 1 pe podium (locul 3).

-Vara lui 1997, visul unui nou titlu devine tot mai real după instalarea lui Mircea Lucescu. A urmat un sezon spectaculos, la finalul căruia rapidiştii au pierdut locul 1 în ultima etapă. Anul următor, după 32 de ani, bucureştenii au devenit pentru a doua oară campionii României.

Lotul folosit de Rapid Bucureşti în 1998/1999: Bogdan Ionuţ Lobonţ (31-0), Marius Bratu (4-0) (portari), Nicolae Stanciu (28-1), Cristian Alexandru Dulca (14-3), Mircea Rednic (32-1), Dorel Mutică (22-4), Mihai Adrian Iencsi (26-3), Vasile Nicolae Popa (1-0), Bogdan Ioan Andone (14-0), Daniel Chiriţă (3-1), Ionuţ Voicu (5-0) (fundaşi), Mugur Cristian Bolohan (22-1), Ioan Ovidiu Sabău (22-1), Dănuţ Lupu (28-5), Marius Constantin Măldărăşanu (33-4), Daniel Gabriel Pancu (27-6), Ştefan Dumitru Nanu (23-1), Zeno Marius Bundea (25-6), Narcis Mario Bugeanu (2-0), Alin Minteoan (4-0), Răzvan Raţ (3-0) (mijlocaşi), Marius Ninel Şumudică (31-17), Sergiu Radu (15-2), Ovidiu Maier (22-1), Radu Niculescu (8-2), Ioan Viorel Ganea (16-11), Constantin Barbu (11-8) (atacanţi). Antrenori: Mircea Lucescu/ Mircea Rednic / Dumitru Dumitriu / Nicolae Manea / Mircea Lucescu.

ANII 2000

Pe plan intern, anii 2000 au însemnat un titlu (2002/2003), 3 cupe şi 3 supercupe. Apogeul a fost atins în cupele europene, unde au ajuns până în sferturile Cupei Uefa 2005/2006, sezon competiţional în care au eliminat nume mari de pe harta fotbalului continental.

Lotul folosit de Rapid Bucureşti în 2002/2003: Emilian Ioan Dolha (22-0), Ionuţ Flavius Curcă (4-0), Boban Savic (3-0), Răzvan Lucescu (1-0) (portari), Cornel Buta (3-0), Nicolae Constantin (3-0), Mihai Adrian Iencsi (27-4), Vasile Maftei (29-3), Camille Muzinga (2-0), Daniel Perjă (20-3), Răzvan Dincă Raţ (28-2), Ion Voicu (19-1) (fundaşi), Valentin Bădoi (30-7), Roberto Bisconti (8-0), Emmanuel Godfroid (24-5), Nicolae Grigore (15-0), Robert Ilyes (23-5), Claudiu Ionescu (1-0), Marius Constantin Măldărăşanu (14-2), Pandele (1-0), Ioan Ovidiu Sabău (16-1), Saghin (1-0), Constantin Schumacher (10-1), Costin Florin Şoavă (28-1) (mijlocaşi), Florin Daniel Bratu (27-11), Henry Makinwa (11-2), Daniel George Niculae (28-6), Ionel Robert Niţă (19-5) (atacanţi). Antrenor: Mircea Rednic.

ISTORIA RECENTĂ

Ultimii ani au fost şi cei mai negri din istorie. "Transferat" de la un patron la altul, cu datorii tot mai mari, condus de preşedinţi incapabili să reorganizeze clubul şi cu suporteri dezbinaţi în momentele de cumpănă, Rapidul nu a mai putut evita insolvenţa şi falimentul.

27.05.2015, Rapid Bucureşti - Pandurii Târgu-Jiu 0-3, ultimul meci jucat de giuleşteni în Liga 1.

Rapid Bucureşti: Buchta - Săpunaru, Sapina, Čmovš, J. Oriol - Gecov (71 Josl), Garay - Kikas (46 Cerlincă), Rui Miguel (79 Coimbra), E. Oriol - D. Niculae. Antrenor: Cristiano Bergodi.

RAPID ÎN LIGA 1

- 66 sezoane, 1900 partide disputate - 854 victorii - 440 remize - 606 înfrângeri
-3 titluri de campioni şi 14 locuri 2;
-Cele mai multe meciuri în campionat: Nicolae Stanciu - 323, Ilie Greavu - 294, Constantin Năsturescu - 288;
-Cele mai multe goluri: Ion Ionescu - 107, Alexandru Neagu - 93, Daniel Pancu - 69.

RAPID ÎN CUPA ROMÂNIEI

19 finale jucate, 13 câştigate - 6 pierdute.
Rapid în Supercupa României: 4 câştigate - două pierdute.

RAPID ÎN PRINCIPALELE COMPETIŢII ORGANIZATE DE UEFA

96 jocuri – 40 victorii – 22 remize – 34 infrangeri
Cele mai multe meciuri în cupele europene: Marius Măldărăşanu - 38, Vasile Maftei - 33, Mugurel Buga, Valentin Bădoi - 30;
Cele mai multe goluri: Mugurel Buga - 12, Daniel Niculae - 8, C-tin Schumacher, Daniel Pancu - 7.
Finalistă în Cupa Europei Centrale - Ediția a XIV-a - 1940, nedisputată din cauza începerii celui de-al Doilea Război Mondial.