Articol de Costin Ștucan - Publicat miercuri, 29 aprilie 2020 13:22
Claudiu Niculescu (43 de ani), de 3 ori campion al României, a povestit în direct la GSP Live o parte din sacrificiile pe care le-a făcut pentru a ajunge în Liga 1. “Mâncam un ceai cu o felie de pâine și două bucăți de parizer”. Ce l-a motivat în carieră și de ce fotbaliștii tineri din prezent nu mai au foame de fotbal
Născut în 1976, la Slatina, în familia unui jucător de fotbal din ligile inferioare, Claudiu Niculescu avea să ajungă peste ani campion al României de trei ori, cu Dinamo, și de două ori golgeterul campionatului.
În direct la GSP Live, Claudiu Niculescu (43 de ani) a vorbit pentru prima dată despre sacrificiile făcute pentru a ajunge un fotbalist important în Liga 1.
156 de goluria marcat Claudiu Niculescu în Liga 1, în 326 de meciuri jucate pentru Universitatea Craiova, Dinamo și Universitatea Cluj
Baraca dormitor și cireșii puși pe foc
Crescut la Clubul Sportiv Școlar Slatina, Claudiu Niculescu a ajuns la 18 ani la clubul din liga a doua, Jiul IEELIF Craiova. Amintirile acelui prim an de fotbalist profesionist îl urmăresc încă pe fostul atacant al lui Dinamo.
“Am început fotbalul la 6 ani și jumătate și am știut din prima că asta îmi doresc de la viață, să ajung fotbalist. Am muncit enorm, m-am chinuit enorm să ajung fotbalist, chiar dacă până la 27 de ani erau antrenamente când eram puțin delăsător. Dar m-am chinuit foarte mult.
Eram la Jiul IEELIF, în 1994. Mai erau câțiva jucători din afara Craiovei. Am dormit un an și jumătate într-o baracă din aia de muncitori. Am tăiat toți cireșii din curtea stadionului cu toporul, să facem focul în sobă. Aveam o sobă de tablă în cameră, ieșea un horn prin perete. Aveam nevoie de lemne, a fost o iarnă groaznică. Aveam răni, bătături în palmă. Trebuia să ne facem focul singuri”.
Campion al României. O performanță extraordinară pentru copilul care a început fotbalul mare într-o baracă de muncitori. Sursă: GSP
Au dispărut foarte multe cluburi, infrastructura e la pământ. Mulți copii de azi au mult mai multe tentații decât aveam noi acum 30 de ani. Cum dau puțin de greu, renunță. Am văzut copii foarte talentați care au trecut la antrenamentele pe teren mare și au cedat. Mulți au o situație bună acasă și dacă antrenorul nu-i bagă și-i ține pe bancă, se supără foarte tare.
- Claudiu Niculescu, la GSP Live
VIDEO Niculescu vorbește despre sacrificiile enorme pe care le-a făcut pentru a ajunge fotbalist
Cazat de club într-o baracă de muncitori, Claudiu Niculescu mânca la cantina întreprinderii IEELIF:
“Coboram în fiecare dimineață de la stadion, prin parcul Romanescu, la cantina întreprinderii unde eram angajați. Eram salariați pe hârtie, era ceva legat de Regie Apelor, dar noi jucam fotbal la club. Coboram trei kilometri pe viscol, iarna. Aveam la masă o cană cu ceai, o bucată de pâine, două felii de parizer și un pic de dulceață. Dar din parizerul ăla, trebuia să luăm cu noi când ne întorceam la baracă pentru că era o haită de 20 de câini. Ne mâncau, trebuia să aruncăm parizer în stânga, dreapta. O dată am și fost mușcat când mă întorceam la masă.
Făceam în jur de 15 kilometri pe zi doar că să mâncăm. Ne-am chinuit foarte mult. Nu știu câți copii ar face sacrificiul ăsta. Dar am făcut asta pentru că aveam o pasiune foarte mare pentru fotbal”.
Claudiu Niculescu spune că ambiția sa de a ajunge un fotbalist cunoscut a fost alimentată de doi foști colegi de la juniori:
“Am avut două exemple lângă mine, Luțu și Dănciulescu. Ei erau copii lângă care am crescut 10 ani, am mâncat din aceeași cratiță și ei au ajuns să debuteze în prima ligă înaintea mea. Asta m-a ambiționat foarte tare. Îi vedeam la televizor cum dau goluri la Electroputere, la Național, se vorbea la televizor despre ei și voiam și eu să fiu acolo. Am strâns din dinți cât am putut de tare și am suportat multe. A fost infernal”.
Claudiu Niculescu și Ionuț Luțu, la CSS Slatina, cu antrenorul Ion Pârvulescu. "Avea o coadă de mătură, îi spunea Sfântul Ion, cu care ne mai altoia când nu eram cuminți. Dar ne-a prins bine", povestește Niculescu. Sursă: Arhivă personală
Un rol foarte important îl au părinții. Am văzut mulți copii talentați, dar cărora nu le place fotbalul foarte mult și care vin la fotbal de gura părinților. Părinții vor să-i vadă Ronaldo, Messi. De aia renunță, nu fac asta din pasiune
- Claudiu Niculescu, la GSP Live
VIDEO Niculescu povestește cum a încurcat trenurile, în drumul spre cantonament
Cum a încurcat trenurile la primul contract important
Omul care a dat peste 150 de goluri în Liga 1 a povestit un moment amuzant petrecut atunci când a ajuns la prima echipă importantă din carieră, Electroputere, club care i-a dat fotbalului românesc pe Adrian Ilie, Ionel Dănciulescu sau Claudiu Răducanu.
“Aveam 19 ani. Când am plecat să semnez cu Electroputere, am încurcat trenurile la Pitești. Am plecat cu un tren personal de la Slatina la București, trebuia să ajung la Sinaia unde era Electroputere în cantonament. Era noaptea, la ora 1. La 4 ajungeam la București și la 6 aveam tren spre Sinaia. La 8 și ceva dimineața trebuia să fiu la Sinaia.
La Pitești, se schimba locomotiva și trenul stătea 10 minute. Eu am coborât, dar trenul a fost tras la linia a doua. La prima linie venea un tren rapid de la București Nord la Timișoara Nord. Am coborât să-mi iau biscuiți pentru că mi se făcuse foame, dar între timp a ajuns trenul de Timișoara. Am urcat în el, nu mi-am dat seama. M-am și certat cu un domn care, săracul, era pe scaunul lui, eu credeam că e scaunul din personalul meu.
Am luat-o înapoi spre Slatina, mi-am dat seama pentru că știam că e un combinat chimic. Când veneam la București, combinatul era pe dreapta, când plecam spre Slatina, era pe stânga. Acum, am văzut flăcările în noapte pe partea stângă. Erau furnalele alea la combinat. Am intrat în panică. A venit controlorul și mi-a zis: “Copile, ai greșit trenul! Ăsta e trenul de Timișoara”. Am coborât la Costești, am ieșit la ocazie la ora 2 noaptea. Am luat o basculantă și am ajuns la 6 dimineața înapoi la Pitești, eu trebuia deja să fiu în trenul de Sinaia”.
Am ajuns cu chiu, cu vai, abia a doua zi după-amiaza la Sinaia. Mi-au zis: “Cum ieși din gară, mergi în dreapta că o să dai de pensiunea noastră". Era undeva la Poiana Țapului. Am mers pe jos 7 sau 8 kilometri cu sacul în spate, după o zi și o noapte nedormite.
Întâmplările astea m-au ambiționat și mai tare să ajung în Liga 1. Și am reușit”.
Tinerii de azi nu reușesc pentru că nu sunt pregătiți din punct de vedere mental. Fotbalistul român are calități, dar îi place să fie bibilit, cocoloșit, la fel ca în țară. Dacă nu joacă, antrenorul trebuie să-i dea explicații. Afară nu e așa. Nu stă nimeni de vorbă cu tine. Ți se va da șansa, dar dacă nu profiți de ea treci pe bancă. Fără explicații
- Claudiu Niculescu, la GSP Live